Consecințele lucrărilor de dragare/adâncire realizate de Ucraina în Canalul Bâstroe stârnesc opinii contradictorii în rândul comunității științifice din România. Astfel, în timp ce unii experți susțin că efectele pe termen lung afectează migrația anumitor specii de pești și pot afecta și Delta Dunării, alții infirmă categoric acest ipoteze.
„Nu se întâmplă nicio secare a Deltei fiindcă se draghează acolo, e o trăsnaie din punct de vedere ştiinţific”, a declarat ieri directorul Staţiunii de cercetări marine şi fluviale Sf. Gheorghe, Alfred Vespremeanu, în cadrul unei emisiuni TV. Specialistul a explicat că lucrările de creștere a adâncimii Canalului Bâstroe nu este periculoasă pentru mediu și că nu va avea efecte decât la nivel local.
”În cazul ăsta, din ce ştim cu siguranţă, la gura de intrare în braţul Bâstroe este o acţiune de dragare, adică de creştere a adâncimilor de la 4 metri la 8 metri. La capătul braţului lui Chilia, cel mai scurt este braţul Bâstroe, la gura lui de vărsare are loc această adâncire prin dragare. Nu este periculoasă pentru natură, în primul rând sedimentele sunt extrem de tinere, se depun de la o zi la alta, nu formează un suport biologic, sunt predominant nisipoase. Impactul unei dragări la o gură de vărsare de tip Bâstroe este unul categoric local, în niciun caz nu afectează starea Deltei Dunării”, a declarat directorul Staţiunii de cercetări marine şi fluviale Sf. Gheorghe.
Vespremeanu a infirmat ipoteza accelerării efectului de dezertificare a Deltei Dunării: ”Nici măcar cu unu la mie nu se poate întâmpla procesul acesta, nivelul apelor din Deltei Dunării este controlat de nivelul Mării Negre şi de nivelul de intrare al Dunării în Deltă şi nu de cât de adâncă este o gură de vărsare sau alta. Poate să fe şi de 100 de metri, asta nu afectează nivelul apei în Deltă este o trăsnaie din punct de vedere ştiinţific”, a explicat expertul român.
Românii sunt de vină pentru „uscarea” Deltei, nu ucrainenii
Alfred Vespremeanu a mai precizat că posibilele efecte de uscare sesizate în Deltă nu se datorează Ucrainei, ci României: ”Sentimentul unora că ar putea să se usuce Delta este fiindcă poate văd ei uneori aceste lacuri care nu mai arată a lacuri, arată a mlaştină dar nu are legătură cu Ucraina, are legătură cu noi. (..) O deltă, pentru a menţine aproape de forma iniţială înseamnă că îi controlezi fluxul de sedimente, prin dragaje. De exemplu, pe termen lung, decenii, va trebui să creştem debitele braţelor Sulina şi Sfântul Gheorghe. Astăzi nu se schimbă nimic, nu se întâmplă nicio secare a Deltei fiindcă se draghează la gura lui Bâstroe şi mai departe, dacă are loc o redistribuire a apei pe braţe, asta se va întâmpla în defavoarea braţelor vecine ale lui Bâstroe, nu braţul Chilia”, a mai explicat el.
Directorul Staţiunii de cercetări marine şi fluviale Sf. Gheorghe a mai precizat că demararea lucrărilor de dragare de către Ucraina a fost cunoscută încă de la început: ”Noi ştim oricum ce se întâmplă, există pe coasta românească sisteme, partea maritimă, unde cunoaştem pe zeci de kilometru, vedem, este o tehnică vizuală în care vezi ce se întâmplă, informaţia asta există în statul român. Noi am ştiut de la prima cupă dragată”, a precizat Alfred Vespremeanu, citat de observatornews.ro.
Ucraina nu ia în calcul impactul pe termen lung
La sfârșitul săptămânii trecute, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului din România (INCDPM) și Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD)au publicat un Raport privind situația impactului posibil al Canalului Bâstroe în cazul adâncirii acestuia pentru transportul naval maritim. Raportul a arătat că lucrările demarate de partea ucraineană pot determina un „impact negativ cumulat” atunci când are loc scăderea debitului Dunării.
Documentul arată că lucrările vor reduce cu aproximativ 67% posibilitatea de migrare a sturionilor și că adâncirea canalului navigabil ar putea accelera cursul apei în regiune ceea ce ar putea avea consecințe negative și asupra Deltei Dunării, și rezultând o aridizare a ecosistemului din această zonă.
Cercetătorii de la INCDPM și ARBDD susțin că Ucraina nu ia în calcul consecințele pe termen lung ale lucrărilor de dragare/adâncire, neglijând impactul transfrontalier.
