Proiectul care pune România în rândul greilor din energie. Memorandumul a fost semnat

Sebastian Burduja a declarat că atragerea unor cantități suplimentare de energie din Azerbaidjan poate reprezenta o soluție pentru stabilizarea pieței regionale. O piață din care face parte și România.

Ministrul liberal a explicat că Inelul de Solidaritate (STRING), un proiect prin care energia azeră este livrată în România și în statele vecine, ar urma să aibă un rol extrem de important.

Sebastian Burduja, despre Coridorul Verde

Tot în colaborare cu Azerbaidjan se va proiectul Coridorul Verde va cunoaște finalitate. Este vorba de un proiect amplu care presupune construirea unui cablu submarin pentru livrarea energiei electrice.

„Într-adevăr, anul trecut, operatorii de transport de gaze din România, Bulgaria, Ungaria, Slovacia și Azerbaidjan, alături de miniștrii respectivi ai energiei, au semnat un important memorandum de înțelegere privind implementarea Inelului de Solidaritate (STRING).

Avem încredere că implementarea acestei inițiative va aduce multe beneficii regiunii noastre. Atragerea unor cantități suplimentare în aprovizionarea cu gaze naturale din Azerbaidjan poate contribui astfel la stabilizarea pieței regionale de energie, fără a fi nevoie absolută de un transfer masiv de fonduri în proiecte de infrastructură, care ar avea un impact ulterior asupra prețului plătit de consumatorul final”, a spus ministrul.

Livrările de gaz din Azerbaidjan, vitale pentru securitatea energetică

Ministrul Sebastian Burduja a subliniat faptul că livrările de gaz din Azerbaidjan sunt vitale pentru securitatea energetică a statelor din bazinul Mării Negre. Cu mențiunea că energia azeră ajunge pe piață în funcție de cerere și ofertă.

„Gazul este livrat pe o piață bazată pe ofertă și cerere. Pentru România și pentru regiune, contractul cu Azerbaidjan pentru livrările de gaz a fost crucial pentru a asigura securitatea energetică și diversificarea aprovizionării. Având în vedere evoluția producției de gaz și a cererii de gaz pe piață, România a reușit să-și acopere nevoile și se menține pe poziția de al doilea mare producător de gaz din UE.

Cu toate acestea, continuarea cooperării cu Azerbaidjanul este crucială pentru a menține o piață stabilă, în orice circumstanțe, mai ales având în vedere evoluția situației de război din Ucraina.  În cele din urmă, achizițiile de gaz se bazează pe raționamente comerciale, în funcție de evoluțiile pieței”, a spus ministrul.

Sebastian Burduja, explicații suplimentare

Sebastian Burduja a explicat că relația comercială pe piața de energie dintre Azerbaidjan și Europa este din ce în ce mai strânsă. Mai ales în contextul războiului din Ucraina. Pentru realizarea Coridorului Verde colaborează state precum Azerbaidjan, Georgia și Ungaria.

„Constă în principal dintr-un cablu submarin în Marea Neagră, care va permite energiei verzi să circule fără probleme între țările noastre, integrând astfel în continuare piețele noastre de energie. Gazele naturale din Azerbaidjan ar putea satisface consumul european intern.

Studiul de fezabilitate este în curs. Dintr-un unghi diferit, există și o mare oportunitate de a crește rolul Azerbaidjanului pe piața gazelor din UE, prin îmbunătățirea capacității de conectivitate între regiunile noastre.

Pentru Europa, un acces mai mare la gazul din Azerbaidjan asigură satisfacerea cererii interne, prețurile pot scădea și se dezvoltă industrii precum petrochimia. Dar și mai important, gazul din Azerbaidjan înseamnă sporirea securității energetice, datorită diversificării surselor”, a spus Burduja.

O colaborare benefică pentru România și nu numai

Liberalul a adăugat faptul că țara noastră este determinată să colaboreze îndeaproape cu Azerbaidjan. Motiv pentru care, Guvernul de la București va promova colaborare cu statul azer în sfera energetică.

„Proiectele deja operaționale, precum și cele aflate în diferite stadii de implementare, au schimbat deja și vor continua să transforme peisajul infrastructurii energetice din regiunea Europei Centrale și de Sud-Est. Aceste proiecte creează oportunitatea tehnică și economică de a transporta noi volume de energie din regiunea Caspică, integrând astfel mai bine această regiune pe piețele europene”, a spus ministrul.

Burduja a punctat faptul că țara noastră este încrezătoare în ceea ce înseamnă cooperare energetică și dezvoltarea infrastructurii de transport energetic în Europa Centrală și de Sud-Est.

Direcțiile de cooperare între SOCAR și beneficiari

O zonă intens afectată de războiul din Ucraina și unul din motivele pentru care România va extinde colaborarea cu SOCAR, compania petrolieră de stat a Azerbaidjanului.

„Memorandumul de înțelegere semnat la Sofia. Înțelegerea stabilește direcțiile de cooperare între SOCAR și patru operatori de sisteme de distribuție pentru furnizarea unor cantități suplimentare de gaz din Azerbaidjan către Europa. Așteptăm cu nerăbdare să ne extindem cooperarea cu SOCAR pentru mai multe proiecte.

Compania s-a dovedit a fi un partener și un investitor de încredere în România. Deoarece își extinde operațiunile în sectoarele de pe piața energetică din România”, a spus el. Ministrul Energiei a mai adăugat că unul dintre proiectele comune Azerbaidjan-România constă într-un terminal GNL în Marea Neagră.

Studiul de fezabilitate a fost finalizat

Terminalul amintit anterior va deschide un nou coridor de transport gaze din regiunea Caspică, care va funcționa ca un nou punct de intrare pentru energia de gaz pe piața din UE. „Acest coridor poate fi considerat cea mai scurtă, mai directă și independentă rută de transport de gaze, care conectează sursele de gaze din regiunea Caspică cu țările UE.

Studiul de fezabilitate a fost finalizat, rezultând concluzii favorabile pentru implementare. Pentru România, proiectul va asigura diversificarea punctelor de intrare pentru importul de gaze, beneficiind totodată și UE prin diversificarea surselor și rutelor de aprovizionare.

Gazele naturale lichefiate vor asigura livrări de energie sigure, fiabile și accesibile. Sunt încrezător că acest proiect poate avea un impact pozitiv semnificativ asupra securității energetice a statelor Europei Centrale și de Sud-Est. Prin urmare, sperăm că va primi și sprijinul Comisiei Europene pentru implementarea promptă”, a adăugat ministrul.

În finalul interviului, Sebastian Burduja a prezentat și câteva date statistice. Astfel aflăm că, România are economia cu cea mai rapidă creștere din UE din ultimii douăzeci de ani.

„Toți investitorii serioși sunt bineveniți. România este economia cu cea mai rapidă creștere din UE în ultimele 2 decenii. Precum și al doilea cel mai mare destinatar de ISD din regiunea ECE, în prezent, după Polonia. Avem unul dintre cele mai favorabile sisteme de reglementare și impozitare.Iar energia este un domeniu deosebit de atractiv”, a conchis ministrul Sebastian Burduj, potrivit stiripesurse.ro.