La o sută de ani de la fondarea republicii, Erdoğan și rivalul său s-au confruntat în ceea ce reprezintă acum începutul celui „de-al doilea secol” al Turciei. De pe coasta Mării Egee până la frontiera muntoasă cu Iranul, milioane de turci au votat duminică, 14 mai, la cele 191.884 de urne din țară. Atât președintele Recep Tayyip Erdoğan, cât și principalul său rival, Kemal Kılıçdaroğlu, au declarat recent că țara se află într-un moment de cotitură istorică.
În ultimele zile ale cursei electorale, ambii candidați au pus un accent puternic pe rezonanța istorică a votului care cade la exact 100 de ani de la fondarea republicii seculare turcești de către Mustafa Kemal Atatürk în 1923. În districtul Ümraniye din Istanbul, în ultima zi de campanie, în ziua de sâmbătă, 13 mai, Erdoğan le-a spus alegătorilor că țara de 85 de milioane de locuitori se află în „pragul unui secol turcesc” care va fi „secolul copiilor noștri, al tinerilor noștri, al femeilor noastre”.
Erdoğan, la final de secol
Discursul lui Erdoğan despre „secolul turcesc” este parțial o promisiune de a face membrul NATO mai puternic și mai independent din punct de vedere tehnologic, în special în sectorul apărării. În ultimele luni, președintele s-a asociat rapid cu automobilul electric Togg fabricat în țară, cu avionul de luptă „Kaan” și cu Anadolu, primul portavion al țării.
Dar „secolul turcesc” al lui Erdoğan înseamnă mai mult decât avioane și nave de producție internă. Puțini sunt cei care se îndoiesc că președintele vede anul 2023 ca pe un prag cheie pentru a face din Turcia o națiune mai conservatoare din punct de vedere religios. Într-adevăr, campania sa a fost caracterizată de un accent puternic pe valorile familiei. Nu este surprinzător faptul că el și-a încheiat campania sâmbătă seara în Hagia Sophia, cândva cea mai mare biserică din Constantinopol, pe care a reconvertit-o în mod controversat din muzeu înapoi în moschee, așa cum fusese în perioada otomană.
Statul pe care Atatürk l-a făurit din cenușa Imperiului Otoman în 1923 a fost secular și modernizator, adesea după modele occidentale, cu introducerea literelor latine și chiar interzicerea fezului în favoarea pălăriilor de tip occidental. În această privință, Erdoğan este la distanță mare de Atatürk.
Turcia, între două lumi
Alegerile din 2023 au fost prezentate pe scară largă ca un „referendum” decisiv pentru a stabili care viziune pentru Turcia va câștiga, iar Erdoğan a ținut să prezinte opoziția ca fiind „vândută” Occidentului și instituțiilor financiare globale, precum Fondul Monetar Internațional. „Sunteți pregătiți să îi îngropați la urne pe cei care au promis să cedeze valorile țării străinilor?”, a strigat el către mulțimea din Ümraniye.
Acesta nu este un om care să se prezinte ca aliat al Occidentului. Rezistând presiunilor ca Ankara să nu se apropie atât de mult de Kremlin, Erdoğan a declarat vineri că „nu va accepta” atacurile opoziției la adresa președintelui rus Vladimir Putin, după ce Kılıçdaroğlu s-a plâns de amestecul Rusiei în alegeriile din Turcia.
Totul pentru Atatürk
În schimb, principalul rival al lui Erdogan, Kılıçdaroğlu, încearcă să își asume pe deplin „mantia lui Atatürk” și subliniază necesitatea de a readuce țara pe calea spre normele democratice europene după ce Erdoğan a ar fi dus-o pe o traiectorie spre autoritarism. În timp ce Erdoğan și-a încheiat campania în marea moschee Hagia Sophia, Kılıçdaroğlu a făcut acest lucru depunând flori la mausoleul lui Atatürk.
Vorbind de pe o scenă la Ankara vineri seară, birocratul în vârstă de 74 de ani a declarat: „Vom face ca toată Turcia să fie Turcia lui Mustafa Kemal Atatürk!”. În discursul său, el l-a acuzat pe Erdoğan că a dat Turcia pe mâna traficanților de droguri și a șefilor oligarhilor din construcții, spunând că țara nu are loc pentru „hoți”. În mod simbolic, el l-a atacat pe președinte pentru că guvernează din complexul său prezidențial de 1.150 de camere și a spus că va guverna din conacul Çankaya, mai modest, pe care Atatürk l-a folosit pentru președinția sa.
Kılıçdaroğlu a postat apoi un videoclip la primele ore ale dimineții de sâmbătă, îndemnându-i pe tineri să îmbrățișeze pe deplin viziunea părintelui fondator. La urma urmei, el provine din partidul CHP pe care l-a fondat Atatürk. „Intrăm în al doilea secol, tineri ai Turciei. Și acum avem o nouă generație, vă avem pe voi. Trebuie să decidem cu toții: Vom fi printre cei care doar îl comemorează pe Atatürk sau printre cei care îl înțeleg cu adevărat? Această generație va fi a celor care îl înțeleg”, a spus el.
Kemal, în fața Europei
În opoziție diametrală cu Erdoğan, care a arestat opozanți și exercită o influență puternică asupra sistemului judiciar și a mass-mediei, Kılıçdaroğlu insistă asupra faptului că va face ca Turcia să adopte tipul de reforme necesare pentru a se îndrepta spre aderarea la UE. Întrebat de POLITICO dacă acest lucru s-ar putea întoarce împotriva sa, deoarece unele țări ostile din UE vor bloca întotdeauna aderarea Turciei, el a declarat că reformele în sine sunt cel mai important element pentru viitorul Turciei.
„Nu contează dacă UE ne primește sau nu. Ceea ce contează este să aducem în țara noastră toate standardele democratice pe care UE le prevede”, a mai declarat Kılıçdaroğlu. „Facem parte din civilizația occidentală. Așadar, UE ne poate accepta sau nu, dar noi vom aduce aceste standarde democratice. UE are nevoie de Turcia”.
La urne
Cu două zile înainte de alegeri, membrii CHP l-au acuzat pe ministrul de interne Süleyman Soylu că pregătește manipularea alegerilor. Principalul partid de opoziție a declarat că Soylu a cerut guvernatorilor să ceară sprijinul armatei în noaptea de duminică, 14 mai. Soylu nu a dat niciun răspuns public. Consiliul Electoral Suprem al Turciei (YSK) a respins cererea Ministerului de Interne de a colecta și stoca rezultatele alegerilor în propria bază de date. De asemenea, YSK a interzis poliției și jandarmeriei să colecteze rezultatele alegerilor.
Opoziția a promis atunci să supravegheze îndeaproape toate secțiile de votare pentru a încerca să prevină orice fraudă. În Piața Esenyurt Cumhuriyet, în partea europeană a Istanbulului, un grup de liceeni s-a adunat sâmbătă dimineața pentru a-l saluta pe Ekrem İmamoğlu, primar Istanbulului, care ar fi unul dintre vicepreședinții lui Kılıçdaroğlu dacă acesta ar câștiga.
Ilayda, în vârstă de 18 ani, a declarat că va vota pentru opoziție din cauza poziției acesteia privind democrația, justiția și drepturile femeilor. Când a fost întrebată ce s-ar întâmpla dacă Erdoğan ar câștiga, ea a răspuns: „Plănuim să începem un doliu profund. Țara noastră, așa cum o știm, nu va mai exista”.
