Incursiunea Ucrainei în regiunea Kursk din Rusia este un act legitim de autoapărare. Asta a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
În prima sa reacție la pătrunderea Ucrainei pe teritoriul Rusiei, care a început la 6 august și a părut să-i ia prin surprindere atât pe Vladimir Putin, cât și pe aliații Kievului, Stoltenberg a declarat pentru săptămânalul german Welt am Sonntag că Kievul „are dreptul să se apere”.
Dreptul nu se oprește la graniță
În conformitate cu dreptul internațional, acest drept „nu se oprește la graniță”, a declarat Stoltenberg. El a adăugat că NATO nu a știut în prealabil despre planurile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
„Ucraina nu și-a coordonat în prealabil planificarea ofensivei de la Kursk cu NATO”, a spus el. „În această privință, NATO nu a jucat niciun rol”.
Incursiunea a fost discutată în cadrul unei reuniuni a Consiliului NATO-Ucraina. Ea a fost solicitată de Kiev în urma unuia dintre cele mai mari valuri de atacuri aeriene ale Rusiei de când Putin și-a lansat invazia la scară largă.
Stoltenberg a declarat că Zelenski a clarificat că operațiunea îndrăzneață „vizează crearea unei zone tampon pentru a preveni alte atacuri rusești de peste graniță”. Și că „la fel ca toate operațiunile militare, aceasta vine cu riscuri”.
„Dar este decizia Ucrainei cum să se apere”, a adăugat Stoltenberg.
Aliații Ucrainei
Aliații Ucrainei au acordat un sprijin măsurat incursiunii. În cadrul acesteia Kievul afirmă că a capturat aproximativ 800 de kilometri pătrați de teritoriu. Deși există speculații cu privire la obiectivele operațiunii. Mai ales că trupele Moscovei continuă să facă progrese în sectorul Pokrovsk din regiunea Donețk.
Regatul Unit a declarat că articolul 51 din Carta Organizației Națiunilor Unite conferă Kievului dreptul de a „proiecta forța” pe teritoriul Rusiei, având în vedere atacurile continue ale Moscovei asupra infrastructurii civile.
„Ucraina are dreptul la autoapărare împotriva atacurilor rusești”, a declarat Fergus Eckersley, coordonator politic al Regatului Unit la ONU. „Acest lucru nu exclude dreptul său de a proiecta forța pe teritoriul rus. Atâta timp cât acțiunea respectă dreptul internațional”.
„Rusia nu poate intensifica războiul de pe propriul său teritoriu, sporind în același timp atacurile asupra populației civile, și să se aștepte ca Ucraina să nu încerce să elimine sursa amenințării”, a adăugat Eckersley.
Presiuni asupra SUA
În timp ce Ucraina duce lupta pe teritoriul Rusiei, Kievul a făcut presiuni asupra administrației Biden pentru a renunța la restricțiile care permit armelor cu rază lungă de acțiune furnizate de SUA să lovească ținte militare din Rusia, pe fondul unor opinii divergente în cadrul Uniunii Europene cu privire la utilizarea armelor europene în astfel de scopuri.
Înaltul Comisar al Uniunii Europene, Josep Borrell, a declarat că este la latitudinea fiecărui stat membru al UE să decidă dacă să permită Ucrainei să utilizeze armele cu rază lungă de acțiune furnizate de fiecare.
Expertul militar David Silbey, profesor de istorie la Universitatea Cornell, a declarat pentru Newsweek că nicio armă nu poate schimba brusc dinamica câmpului de luptă.
El a spus că, de la începutul războiului, a existat o convingere continuă că, dacă numai Occidentul ar oferi Ucrainei o anumită armă, cum ar fi tancuri M1, tancuri Leopard, F-16 sau ATACMS (Army Tactical Missile System), „cursul războiului s-ar schimba”.
„Acum, este dacă numai SUA ar permite Ucrainei să folosească ATACMS mai adânc în Rusia”, a declarat el. „Problema este că niciuna dintre aceste soluții tehnologice minune nu a îndeplinit acea viziune câștigătoare de război. Toate au fost utile. Dar acest război nu va fi câștigat datorită unei superarme high-tech”, informează newsweek.com
