O scrisoare a atras atenția experților geopolitici din Peninsula Coreeană. Este vorba despre o scrisoare de felicitare trimisă în iulie de președintele rus Vladimir Putin liderului nord-coreean Kim Jong Un. Aceasta a fost trimisă cu ocazia comemorării a 70 de ani de la armistițiul Războiului din Coreea.
În acea scrisoare, președintele rus a recunoscut pentru prima dată în mod oficial că Uniunea Sovietică a „participat” în secret la Războiul din Coreea. „Soldații sovietici, inclusiv piloții care au efectuat zeci de mii de zboruri de luptă, au luptat umăr la umăr cu patrioții coreeni și au avut o mare contribuție la anihilarea inamicului”, a declarat Putin în scrisoare.
Războiul coreean, care a început în 1950, a fost recunoscut în mod tradițional ca fiind purtat de Coreea de Nord și de China, susținătorul acesteia, împotriva forțelor Națiunilor Unite conduse de SUA. Însă detalii despre participarea sovietică au fost dezvăluite treptat prin documente și mărturii publicate după prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991.
Secrete de război
La ordinul liderului sovietic de atunci, Iosif Stalin, piloții forțelor aeriene sovietice s-au alăturat bătăliei. Îmbrăcați în uniforma Armatei Voluntare a Poporului Chinez, aviatorii au efectuat 60.000 de zboruri cu avioane de vânătoare MiG-15. Cu toate acestea, participarea sovietică a fost ținută secretă la vremea respectivă, de teama escaladării războiului în cel de-al treilea război mondial.
Atunci de ce a recunoscut acum Putin „participarea” Uniunii Sovietice la Războiul din Coreea? Shunji Hiraiwa, profesor la facultatea de studii politice de la Universitatea Nanzan din Japonia, crede că scrisoarea, prin referirea la rolul Moscovei în război, sugerează intenția lui Putin de a interveni în procesul diplomatic privind Coreea de Nord.
În opinia lui Hiraiwa, Rusia nu dorește ca SUA să preia inițiativa în luptele geopolitice pentru putere în Peninsula Coreeană. Moscova urmărește să împiedice hegemonia americană în această regiune. Odată cu avansul lui Putin, Coreea de Nord va profita probabil de oportunitatea de a atrage în dialog nu doar China, ci și Rusia, de dragul său.
Cum va fi afectat viitorul
Coreea de Nord pare să aștepte momentul potrivit pentru a începe negocierile în care Piongiangul ar putea oferi reducerea capacităților sale nucleare și de rachete acumulate în ultimii ani în schimbul relaxării sancțiunilor economice impuse țării. În acest context, Kim trebuie să urmărească campania prezidențială americană, care culminează cu alegerile din noiembrie 2024.
Dacă fostul președinte Donald Trump va câștiga, liderul nord-coreean ar putea căuta un acord cu Washingtonul. Dar dacă președintele în exercițiu Joe Biden, care nu este interesat de negocieri directe, este reales, Kim ar putea încerca să activeze discuții multilaterale care să implice China și Rusia.
În afară de votul prezidențial din SUA, anul viitor va aduce o serie de alegeri importante din punct de vedere geopolitic. The Economist raportează că vor avea loc alegeri în peste 70 de țări și regiuni. Adică în zone în care locuiește mai mult de jumătate din populația lumii. Revista a descris fenomenul fără precedent numind anul 2024 „cel mai mare an electoral din istorie”, citează NikkieAsia.
