În mod normal, secretarii generali ai NATO nu atacă politicile celei mai mari și mai importante țări membre a alianței. Dar Jens Stoltenberg, al cărui mandat de zece ani se apropie de sfârșit, a făcut exact acest lucru. Într-un interviu acordat publicației The Economist din 24 mai, el a cerut aliaților NATO care furnizează arme Ucrainei să pună capăt interdicției. Cu privire la folosirea acestora pentru a lovi ținte militare din Rusia. Ținta clară, deși nenominalizată, a lui Stoltenberg a fost politica menținută de Joe Biden, președintele american. De a controla ce poate și ce nu poate ataca Ucraina cu sisteme furnizate de americani.
„A sosit momentul ca aliații să se gândească dacă ar trebui să ridice unele dintre restricțiile pe care le-au impus. În ceea ce privește utilizarea armelor pe care le-au donat Ucrainei. Mai ales acum, când o mare parte din lupte se desfășoară în Harkov, aproape de graniță, a refuza Ucrainei posibilitatea de a folosi aceste arme împotriva unor ținte militare legitime de pe teritoriul rusesc îi face foarte greu să se apere” a declarat Stoltenberg.
Șeful NATO încurajează Ucraina să atace Rusia
Pentru ucraineni a fost mult timp o sursă de frustrare faptul că, dacă vor să atace ținte de pe teritoriul rusesc, trebuie să depindă de dronele produse în țară. Care au o utilitate limitată. Furia lor fierbe de la 10 mai. Când rușii au început o mare ofensivă peste graniță. Situată la numai 32 km de Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina. Acesta fusese supus unui bombardament aerian pulverizator timp de câteva luni înainte.
Stoltenberg nu se așteaptă ca această acțiune să ducă la un progres al Rusiei. „Vor continua să facă presiuni și vor continua să câștige un teren marginal. Iar ei sunt dispuși să plătească un preț foarte mare pentru aceste câștiguri marginale”, a spus el. Dar șeful NATO avertizează că Ucraina se luptă. Și are cuvinte dure pentru membrii europeni ai NATO: „Aliații europeni au promis un milion de proiectile de artilerie. Nu am văzut nimic care să se apropie de așa ceva” a spus acesta.
Utilizarea defensivă a armelor occidentale
Într-un interviu acordat în 17 mai, Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, a pledat pentru permisiunea de a folosi armele donate asupra unor ținte din interiorul Rusiei. El a subliniat că utilizarea lor ar fi defensivă. Într-un moment în care Rusia încearcă să exploateze lipsa de forță de muncă și de muniții. Aceasta din urmă fiind rezultatul sprijinului întârziat din partea Americii și a acelor promisiuni neonorate din partea Europei. Guvernele occidentale, a spus el, au dorit ca „Ucraina să câștige într-un mod în care Rusia să nu piardă”.
Unii analiști occidentali spun că America a încercat să microgestioneze modul în care Ucraina luptă încă de la începutul războiului. De fiecare dată, americanii au refuzat Ucrainei armele pe care aceasta le-a cerut urgent. Pentru a ceda multe luni mai târziu. Lista includea sistemul de lansare multiplă de rachete Himars, tancuri Abrams, avioane de vânătoare F-16 și Atacms, un sistem tactic de rachete balistice.
Riscul de escaladare al conflictului
Justificarea a fost întotdeauna aceea că America a vrut să evite provocarea unui răspuns escaladat din partea lui Vladimir Putin. În special utilizarea de arme nucleare tactice. După ce președintele Franței, Emmanuel Macron, a meditat în luna mai asupra desfășurării de forțe NATO în Ucraina, Putin a ordonat organizarea de exerciții nucleare în Belarus. Cu toate acestea, în afară de aceste declarații de sabotaj, nu a ieșit nimic din amenințările nucleare ale Rusiei.
Stoltenberg a recunoscut riscul de escaladare. Sarcina, a spus el, este „de a preveni ca acest război să devină un război în toată regula între Rusia și NATO în Europa”. Dar el a făcut o distincție între furnizarea de arme și instruire și angajamentul militar. „Furnizăm instruire, furnizăm arme, muniție Ucrainei, dar nu vom fi implicați direct de pe teritoriul nato în operațiuni de luptă deasupra sau în Ucraina. Așa că acesta este un lucru diferit” a spus acesta.
Libertate de acțiune pentru Ucraina
Stoltenberg a dat o explicație similară cu privire la sugestia de a staționa trupe în Ucraina dacă guvernul acesteia le-ar solicita. O idee susținută de Emmanuel Macron, președintele Franței. „Nu acesta este planul… Nu avem nicio intenție de a trimite trupe terestre nato în Ucraina, deoarece scopul nostru… a fost dublu, să sprijinim Ucraina așa cum o facem, dar și să ne asigurăm că nu escaladăm acest lucru într-un conflict la scară largă” a spus șeful NATO.
Există acum semne că America ar putea să se îndrepte către acordarea unei marje de manevră mai mari Ucrainei în ceea ce privește țintele sale. După ce a vizitat Kievul săptămâna trecută, se pare că Antony Blinken, secretarul de stat american, a susținut la Washington că ar fi permis Ucrainei să lovească baze militare. Dar și baterii de rachete aflate la câțiva kilometri în interiorul Rusiei. Acestea sunt folosite pentru a bombarda Harkovul și trupele care îl apără.
Cu câteva zile mai devreme, David Cameron, ministrul britanic de Externe, declarase că Ucraina este liberă să folosească rachete de croazieră Storm Shadow, de fabricație britanică, pentru a lovi ținte din Rusia. Lloyd Austin, secretarul american al Apărării, a lăsat să se înțeleagă recent că avioanele rusești care lansează bombe plantate din spațiul aerian rusesc ar putea fi ținte legitime pentru rachetele americane, conform The Economist .
