Secretarul de stat american Antony Blinken îl va primi miercuri la Washington pe ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu, în cadrul unei vizite oficiale ce fusese întârziată. În această întâlnire, șeful diplomației turcești va discuta despre cumpărarea de avioane de luptă F-16 și despre refuzul Ankarei de a da undă verde aderării la NATO a Suediei și Finlandei.
Cei doi miniștri de externe s-au mai întâlnit înainte în marja summiturilor NATO și a reuniunilor ONU, dar a fost nevoie de aproape doi ani pentru ca administrația Biden să îi trimită o invitație oficială lui Mevlut Cavusoglu. Potrivit analiștilor, această întârziere reflectă o relație tensionată între cele două state.
Invazia Rusiei în Ucraina, politica privind Siria, cooperarea în domeniul energiei și problemele de securitate regională se vor afla, de asemenea, pe ordinea de zi, au declarat oficiali americani și turci.
Îngrijorări de ambele părți
Statele Unite au lăudat Turcia pentru unele dintre acțiunile sale în timpul războiului din Ucraina, inclusiv medierea discuțiilor privind coridorul de cereale, dar sunt îngrijorate și de aprofundarea relațiilor Ankarei cu Moscova, scriu cei de la Yahoo News.
De asemenea, țările sunt în dezacord în ceea ce privește dorința Turciei de a desfășura o operațiune militară în Siria și intenția sa de a normaliza legăturile cu autoritățile din Damasc. La rândul său, Turcia cere Washingtonului să nu sprijine milițiile kurde siriene pe care le consideră teroriste.
Legăturile dintre aliații NATO s-au slăbit de când Turcia a achiziționat sisteme rusești de apărare antirachetă în 2019, ceea ce a dus la eliminarea Ankarei din programul de avioane de luptă F-35 de generație următoare.
Turcia speră acum să cumpere avioane F-16 din Statele Unite. Însă, unii membri de top ai Congresului se opun acestui lucru, în ciuda acordului oferit de administrația Biden.
Nemulțumirile americanilor
Parlamentarii americani care se opun vânzării invocă istoricul înrăutățit al Turciei în ceea ce privește drepturile omului și politica privind Siria. Pe această listă se mai adaugă și refuzul Ankarei de a ratifica aderarea la NATO a Suediei și Finlandei.
„Atacurile repetate ale lui Erdogan împotriva aliaților noștri kurzi sirieni și apropierea continuă de Rusia, inclusiv întârzierea aderării Suediei și Finlandei la NATO, rămân motive serioase de îngrijorare”, a declarat senatorul democrat Chris Van Hollen într-un comunicat.
„Așa cum am mai spus, pentru ca Turcia să primească avioanele F-16, avem nevoie de asigurări că aceste preocupări vor fi rezolvate”, a mai spus acesta.
Suedia și Finlanda vor în NATO
Cele două state nordice au depus anul trecut o cerere de aderare la NATO, după invazia Rusiei în Ucraina, dar ofertele lor trebuie aprobate de toate cele 30 de state membre NATO. Turcia și Ungaria nu au aprobat încă cererile.
Turcia a ridicat obiecții, acuzând țările că adăpostesc grupuri pe care le consideră teroriste. Administrația condusă de Erdogan a susținut că Suedia, în special, trebuie mai întâi să adopte o poziție mai clară împotriva acestor grupuri, în principal în cazul militanților kurzi și a unui grup pe care Turcia l-a acuzat că a organizat o tentativă de lovitură de stat în 2016.
Erdogan a declarat luni că cele două țări trebuie să deporteze sau să extrădeze până la 130 de „teroriști” în Turcia înainte ca parlamentul să aprobe cererile lor de aderare la NATO.
Marți, Finlanda a declarat că speră că deplasarea ministrului turc de externe în Statele Unite în această săptămână să ajute la deschiderea drumului spre aderarea în cadrul alianței.
Contre între americani
Săptămâna trecută, Departamentul de Stat al SUA a notificat în mod informal comisiile care supraveghează vânzările de arme din Senatul și Camera Reprezentanților din SUA cu privire la intenția sa de a continua vânzarea de 20 de miliarde de dolari de avioane F-16 către Turcia.
Măsura a declanșat o serie de declarații din partea membrilor Congresului care se opun tranzacției, cea mai notabilă venind din partea senatorului democrat Bob Menendez, președintele Comisiei pentru relații externe a Senatului, ai cărei lideri analizează vânzările militare străine majore.
Sâmbătă, în cadrul unei conferințe de presă, Ibrahim Kalin, principalul consilier de politică externă al lui Erdogan, a declarat că cererile Washingtonului legate de furnizarea avioanelor de luptă sunt „nesfârșite”.
El a adăugat că speră ca acordul privind F-16 să nu devină „ostatic” al apartenenței la NATO a Suediei și Finlandei.
Deși Congresul poate bloca vânzările de arme străine, acesta nu a întrunit până acum majoritățile de două treimi în ambele camere necesare pentru a depăși un veto prezidențial.
Cu toate acestea, este puțin probabil ca administrația Biden să dea curs vânzării dacă Menendez nu-și va schimba opoziția, a declarat un înalt oficial al administrației.
„Dacă SUA ne spun că ‘Ar trebui să ratificați aderarea Suediei și Finlandei la NATO pentru a primi avioane F-16 de la SUA’, acest lucru ne-ar duce într-o fundătură”, a declarat pentru Reuters Berat Conkar, șeful adjunct al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului turc și membru al partidului de guvernământ AK, Berat Conkar.