Ministerul Finanțelor a emis obligațiuni de 209 milioane de lei la un randament mediu de 8,47% pe an. Cauza acestei creșteri este inflația ridicată. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu arată că la avansul dobânzilor este și un semnal de la investitori referitor la situația macroeconomică a României.
Au fost depuse oferte de 255 de milioane de lei pentru titlurile cu scadența în aprilie 2036. Este una dintre cele mai lungi scadențe în circulație. Randamentul mediu de adjudecare este de 8,47%, față de 6,48% la o licitație pe aceleași titluri ținută în aprilie, respectiv 5,32% la sfârșitul anului 2021. Acesta este cel mai ridicat randament plătit de statul român după ianuarie 2010 încoace.
Inflația este într-o continuă creștere
În perioada respectivă, România era într-o criză bugetară, după ce în 2009 deficitul a ajuns la 9% din PIB, iar inflația era în valoare de 5%. În 2020, deficitul bugetar a depășit 9%, iar anul următor a fost peste 7%. În 2022, inflația a ajuns la aproape 14%.
Dobânzile ridicate vor fi plătite o lungă perioadă de timp. În cazul unui astfel de împrumut, plata se va face în 14 ani. Este posibil ca inflația să scadă anul viitor la 6,7%, iar valoarea țintă ar fi 2,5%.
”Este un semnal legat de faptul cum piețele văd situația fiscală”, spune Isărescu, întrebat dacă dobânzile ridicate la titlurile de stat sunt un indicator că investitorii penalizează situația macroeconomică a României.
Un împrumut pe 10 luni, de aproximativ 200 de milioane de lei are un randament de 6,93%. Aceeași dobândă se regăsește și în cazul unuia făcut pe 63 de luni de la începutul lunii.
În săptămâna curentă, Finanțele au mai emis 10 titluri pe 10 ani cu o dobândă de 7,93%. În piața secundară, randamentele au ajuns ieri la peste 8%, conform datelor de inflație. Majorarea dobânzii cheie a BNR a crescut de la 3% la 3,75%.
Randamentul este într-o continuă creștere
Datoria publică a depășit 50% din PIB, față de 35%, valoare înregistrată înainte de pandemie. Isărescu susține în continuare că acesta este unul dintre punctele pozitive ale României. Ponderea ridicată a cheltuielilor rigide este o piatră pentru România în ochii investitorilor.
Conform ultimelor două luni, Finanțele au avut mari probleme în găsirea unor împrumuturi la un preț avantajos. La unele licitații cererea din partea băncilor a fost una redusă.
De la momentul invaziei rusești din Ucraina, randamentul a crescut accelerat, în condițiile în care percepția de risc a crescut în toată regiunea.
BCR estimează necesarul de finanțare la 151 de miliarde de lei pentru 2022,în raport cu jumătate de punct procentual ca raport din PIB.
