Serbia este gata să facă „compromisuri” cu Kosovo

De la preluarea mandatului în luna mai, Vucevic a ajutat Serbia să urmeze o linie diplomatică delicată. Belgradul încercând în același timp să adere la Uniunea Europeană. Și să își asigure locul pe viitoarele piețe energetice. Și să rămână în relații de prietenie atât cu Estul, cât și cu Vestul.

Înaintea unei întâlniri de profil între președintele sârb Aleksandar Vucic și prim–ministrul kosovar Albin Kurti, care va avea loc miercuri la Bruxelles. Vucevic a asigurat AFP că Belgradul este pregătit să negocieze. În ciuda recentei amplificări a tensiunilor dintre vecini.

„Suntem pregătiți să facem acorduri și compromisuri. Compromisuri care înseamnă că niciuna dintre părți nu este un învingător absolut sau un învins absolut”, a declarat Vucevic. Acesta a preluat funcția în luna mai. În urma unei victorii dominante în alegeri la sfârșitul anului trecut a Partidului Progresist Sârb, aflat la putere.

Eșecul negocierilor dintre cele două țări

„Orice altceva nu este și nu poate avea durabilitate pe termen lung„, a adăugat fostul ministru al apărării. Care a petrecut, de asemenea, un deceniu ca primar al orașului Novi Sad din nordul țării. Vucevic este oficial șeful guvernului din Serbia. Dar este considerat în mare parte subordonat lui Vucic, care conduce țara de peste un deceniu.

Discuțiile de la Bruxelles au loc în contextul în care tensiunile dintre Serbia și Kosovo au izbucnit de luni de zile. După ce guvernul de la Pristina a făcut din euro singura sa monedă legală. Și a scos efectiv în afara legii dinarul sârbesc pe teritoriul său. Această decizie a fost luată în urma eșecului negocierilor dintre cele două părți, susținute de UE și SUA, și a unor noi tulburări în zonele cu populație majoritar sârbă din nordul Kosovo.

Animozitatea dintre Kosovo și Serbia a răbufnit de la războiul dintre forțele sârbe și insurgenții de etnie albaneză de la sfârșitul anilor 1990, care a atras intervenția NATO împotriva Belgradului, care consideră Kosovo drept o regiune separatistă. Pristina și-a declarat independența în 2008. O decizie pe care Serbia a refuzat să o recunoască, deoarece consideră Kosovo drept patria istorică a națiunii.

Înțelegere între Serbia și Kosovo

Ajungerea la o înțelegere durabilă a fost considerată de mult timp drept un punct de referință esențial pentru a debloca obiectivul mult râvnit al Serbiei de a obține aderarea la UE.  Un alt obstacol probabil în calea aderării la blocul comunitar este menținerea de către Serbia a relațiilor de prietenie cu Rusia, pentru care a fost mult timp criticată de puterile occidentale.

Cu toate acestea, într-un interviu recent publicat de Financial Times, Vucic a recunoscut că țara a vândut țărilor occidentale muniție în valoare de sute de milioane de euro, care a fost probabil trimisă în Ucraina pentru a ajuta la lupta împotriva trupelor invadatoare ruse. Potrivit raportului, Serbia a exportat muniție care a ajuns în Ucraina prin intermediul unor părți terțe în valoare estimată de 800 de milioane de euro (855 de milioane de dolari), o cifră despre care Vucic a spus că este în mare parte exactă.

„Nu este o contribuție sârbă la unul dintre beligeranți”, a insistat Vucevic. „Nu vreau să împiedic companiile să vândă muniția noastră în Spania, Republica Cehă, Statele Unite… pentru că nu este interzis și nu este imoral pentru noi să producem arme și muniții care, din păcate, sunt de asemenea folosite acolo unde există război”.

Serbia este un caz rar în Europa, după ce Belgradul a refuzat să se alăture sancțiunilor împotriva Rusiei. În urma invaziei sale la scară largă din Ucraina în 2022. Serbia se bazează de ani de zile pe sprijinul Kremlinului și al Beijingului. Pentru a împiedica ONU să recunoască Kosovo ca stat independent.

Mineritul de litiu

Pe frontul intern, Vucevic a avut, de asemenea, mâinile ocupate. După ce a moștenit o dispută continuă cu privire la viitorul unei mine controversate de litiu din vestul Serbiei.

Dezbaterea privind siguranța proiectului a declanșat demonstrații în masă la sfârșitul anului 2021, care au forțat autoritățile să oprească proiectul, chiar dacă oficialii au sugerat că acesta ar putea fi reluat cu supravegherea adecvată.

La începutul acestei luni, gigantul minier australian Rio Tinto a publicat un foarte așteptat raport privind impactul asupra mediului al minei, care deține una dintre cele mai mari rezerve de litiu din Europa – un metal strategic valoros, esențial pentru producția de baterii pentru vehicule electrice.

Premierul a declarat că mineritul a fost mult timp un motor al dezvoltării țării. Dar a insistat că orice proiect viitor trebuie să facă obiectul unei examinări riguroase. Pentru a se asigura că mina nu provoacă daune mediului.

„Nu vom permite niciodată nimănui să distrugă râurile, câmpurile, lacurile, pădurile, pajiștile, munții și câmpiile Serbiei”, a spus Vucevic. „Dar nu vom renunța nici la ceva care ar putea fi un potențial economic puternic și un motor pentru dezvoltarea Serbiei în viitor„, a adăugat el, potrivit rfi.