În ultimii ani, potrivit „Topului 300 Cei mai Bogați Români”, poziția de cel mai înstărit român din punct de vedere financiar s-a disputat între frații Pavăl, proprietarii Dedeman, omul de afaceri și fost sportiv Ion Țiric și antreprenorul Daniel Dineș, CEO-ul și cofondatorul companiei UiPath. Chiar și așa, niciunul dintre ei nu poartă și titlul de cel mai bogat român din istorie.
Într-adevăr, este greu de specificat cu exactitate cine deține o asemenea titulatură, căci au existat perioade de-a lungul timpului în care nu se ținea o evidență, în care nu existau bănci sau sisteme de monitorizare a averilor fiecărui român. Însă, de când un asemenea proces este realizabil și până în prezent, nimeni nu a reușit să-l întreacă în istoria scrisă a țării pe afaceristul Ioan C. Mihail, cunoscut mai degrabă sub numele de Jean Mihail.
Cine a fost cel mai bogat român din istorie?
Jean Mihail a trăit România interbelică din plin și a jucat un rol esențial în procesul de a scoate țara din impas într-un moment extrem de tensionat, însă până în acel moment, cine a fost el? De unde provine și cum de a avut o avere atât de mare?
Ei bine, Jean Mihail s-a născut la data de 3 octombrie 1875 la Craiova și a fost fiul omului de afaceri și latifundiarului (o persoană care posedă întinse domenii agricole) Constantin Mihail. La moartea acestuia din urmă de la începutul secolului trecut, în anul 1908, fiul Ioan îi moștenește întreaga avere și afacere pe care o gestionează cu prisoșință și duce succesul mai departe și chiar mărește cifrele.
După cum s-a menționat deja și mai sus, perioada interbelică s-a arătat a fi una destul de dificilă din punct de vedere economic, mai ales la nivel general în cazul României, însă nu și pentru Jean Mihail care ajunsese, pe la jumătatea anilor 1920, de pe urma procesului de expropiere a pământurilor realizată în cadrul reformei agrare inițiate în anul 1921, acesta devenise posesorul a unor pământuri considerabil de întinse din șapte județe ale României. Jean Mihail deținea astfel moșii în Ilfov, Mehedinți, Dolj, Gorj, Olt, Teleorman și Galați.
O avere considerabilă
La scurt timp, averea acestuia urma să se mprească din nou, căci în anul 1930, Jean Mihail a mai primit două moșteniri din partea a două mătuși, și acestea foarte bogate. La nivel de proprietăți, afaceristul era deținătorul unei vile impresionante în București, chiar în zona cea mai bună a Capitalei acelor vremuri, pe Calea Victoriei. În plus, Mihail mai era proprietarul și a unei case elegante din comuna Florești, în județul Prahova.
În ceea ce reprezintă casele de vacanță, este de menționat faptul că afaceristul era proprietarul Castelului Zamora din stațiunea montană Bușteni, tot în județul Prahova. Jean Mihail nu a uitat de orașul natal și a ținut să-și construiască o casă și în centrul Craiovei, o clădire impunătoare care în prezent găzduiește Muzeul de Artă al oacestui oraș din Oltenia. „A avut o vilă pe Calea Victoriei în Bucureşti, o casă la Floreşti în Prahova, dar şi Castelul Zamora din Buşteni. Acestea sunt cele mai importante proprietăţi pe care le-a deţinut familia Mihail”, a specificat istoricul Toma Rădulescu în cadrul unui interviu acordat pentru adevarul.ro în urmă cu câțiva ani.
Girantul Româniai
Jean Mihail deținea, astfel, o avere substanțială, era la momentul respectiv cel mai bogat român. Se spune că averea sa depășea în acei ani un miliard de lei la care s-ar fi adăugat și lichidități de mai bine de nouă tone de aur. Afaceristul a jucat apoi un rol esențial în momentul în care statul român se afla într-o situație critică. Anii 1930 vin la nivel internațional cu o criză economică, iar țara noastră nu a scăpat de aceste impedimente. Însă, Jean Mihail a fost cel care a girat cu un împrumut considerabil pentru statul român cu scopul ca autoritățile de la București să poată depăși cu succes aceste situații problematice.
La câțiva ani după acest episod, Jean Mihail a murit, mai exact în anul 1936, la data de 23 februarie, pe când avea vârsta de 60 de ani. Conform celor notate pe diagnosticul final întocmit de echipa de doctori care avea grijă de sănătatea sa, afaceristul a încetat din viață de pe urma unei bronhopneumonie virală. Acesta a decedat chiar la reședința sa din Craiova, în orașul unde s-a și născut și a copilărit.
Jean Mihail nu a fost căsătorit și nu a avut copii legitimi și se spune despre el că a trăit ultimele momente în singurătate, într-o cameră rece. Potrivit dorinței sale exprimate de pe timpul în care era încă în viață, acesta a fost înhumat la cavoul întregii sale familii din Cimitirul Ungureni, din Craiova. Jean a fost astfel ultimul membru al familiei sale, un om important atât în orașul, cât și la București, dar și în întreaga țară. Drept dovadă de apreciere, după documentele istorice, stă faptul că în ziua funerariilor acestuia, școlile și-au oprit activitatea, iar mulțimea s-a adudat la ceremonie.
Încotro s-a îndreptat averea
De pe urma singurătății și a lipsei unei testament care să specifice clar o persoană anume către care să fie alocată averea sa, întregile proprietăți și toți bani lui Jean Mihail au rămas statului român „Defunctul nostru miliardar craiovean Jean C. Mihail a lăsat întreaga sa avere care, se cifrează astăzi, la suma de patru miliarde, Statului Român”, nota la acel timp presa vremii din Craiova, citată de fanatik.ro.
Averea acestuia nu a fost fructificată, căci la un deceniu distanță de la decesul lui Jean Mihail comuniștii au ajuns la putere în România, iar toate proprietățile sale au ajuns să fie naționalizate. În plus, înalți oficiali ai Partidului Comunist și-au însușit atunci și averea monetară a afaceristului craiovean.
Chiar și așa, Jean Mihail a lăsat un altfel de moștenire poporului român, căci a fost cunoscut ca fiind un filantrop, unul dintre cei mai importanți din istoria țării. De-a lungul vieții, nu a păstrat averea doar pentru sine, căci adesea făcea donații către liceul unde el a studiat, iar în plus a susținut financiar construcția și procesul de renovare a numeroase așezăminte bisericești. Jean Mihail era un susținător și al sistemului de învățământ, căci nu de puține ori a asigurat fonduri de studii pentru elevii și studenții românu ce nu puteau merge la școală sau facultate din cauza situației financiare dificile.