Mai mult de 300 de comune din țara noastră nu beneficiază de medic de familie. Iar în alte peste 1.000, acesta vine o dată sau de două ori pe săptămână. Deficitul din mediul rural nu împiedică însă industria serviciilor medicale să prospere – profitul a crescut cu peste 16% anul trecut.
Sectorul serviciilor de asistenţă medicală generală și specializată din țara noastră înregistrează o creștere susținută în ultimii ani. La oraș însă, nu și în mediul rural.
În 2023, conform datelor financiare raportate oficial, cifra de afaceri combinată a companiilor care activează în domeniul asistenței medicale a fost de 14,88 miliarde de lei (aproximativ 3 miliarde de euro). Anul anterior, valoarea totală a fost de 12,42 miliarde de lei. Creșterea anuală este de aproape 20%, un salt semnificativ, mai ales într-un context economic dificil, marcat de inflație.
Primele 10 companii din punct de vedere al veniturilor raportate – dintre care cele mai mari se află în top de peste cinci ani – au avut anul trecut o cifră de afaceri cumulată de aproximativ 4,33 miliarde de lei, pe plus, cu aproape 13,6%. Valoarea cumulată reprezintă aproape o treime din cea a întregului sector.
Din punct de vedere al profitului, în 2023 sectorul serviciilor de asistenţă medicală generală și specializată din România a ajuns la 3,27 miliarde de lei. Majorarea este de 16,4% față de anul anterior (2,81 miliarde de lei). Conform datelor financiare furnizate de platforma AlertăCUI, veniturile totale pe anul trecut ale companiilor care activau în acest domeniu însumau 15,53 miliarde de lei. Creșterea față de 2022 a fost de 2,6 miliarde de lei, ceea ce corespunde unui salt procentual de aproximativ 20,3%.
Structura sistemului medical autohton
Potrivit datelor furnizate de INS, anul trecut în România existau mai mult de 67.000 de unităţi sanitare active. Concentrarea acestora era prepronderent în mediul urban. Mai mult de 80% (55.000 de unități) funcționau în orașe, în timp ce restul (circa 12.000) – în mediul rural.
Anul trecut, conform datelor INS, numărul total de spitale a crescut la 554, cu 10 mai multe decât în 2022. Aproape o treime (163 de unități) dintre acestea ofereau doar servicii de internare de zi sau servicii ambulatorii şi internare de zi. Categoria extinsă – spitale şi unităţi asimilate spitalelor – a cuprins 717 unități medicale. Aceasta include 355 de spitale mari (cu peste 100 de paturi) și 280 mici (cu mai puţin de 50 de paturi). Per total, capacitatea a fost de aproximativ 136 de mii de paturi pentru internare continuă. Din acestea, 92% erau localizate în mediul urban. Numărul total de paturi de spital pentru internare de zi a fost de aproape 10,2 mii, din care doar 4,4% au fost disponibile în mediul rural.
Ponderea cea mai mare din numărul unităților sanitare din România (20%) a fost deținută de cabinetele stomatologice. Acestea ajunseseră la finalul anului trecut la circa 17.000, în creștere cu peste 600 în 2022. Cea mai mare majorare (cu peste 740 de unități) a fost însă înregistrată de cabinetele medicale independente de specialitate, care au depășit 14.000 la nivelul întregii țări.
Decalajul rural-urban se adâncește
Clasamentul este completat de cabinetele de medicină de familie. Acestea se mențin peste pragul de 10.000 de unități, deși numărul lor este în scădere (cu aproape 180 anul trecut). Concentrarea este preponderentă în mediul urban, cu 6.200 de cabinete, față de 4.100 în mediul rural.
În aceste condiții, de serviciile de medicină primare furnizate de cabinetele de familie au beneficiat în mediul rural aproape de 1,4 ori mai mulți români, comparativ cu cele localizate la oraș. Raportul a fost de 2.304 de persoane „la țară”, față de 1.167 de locuitori la oraș. Conform datelor publice, mai mult de 300 de comune din țara noastră nu beneficiază de medic de familie. Iar în alte peste 1.000 acesta vine o dată sau de două ori pe săptămână.
Disparitatea este și mai mare în cazul unităților ce asigură asistenţă medicală de specialitate. Domeniul include ambulatorii de specialitate, centre medicale şi stomatologice, policlinici, centre de diagnostic şi tratament etc. Anul trecut, din cele aproximativ 14.500 de cabinete medicale independente de specialitate funcționale, mai mult de 94% (13.700 de unități) activau „la oraș” și sub 800 – „la țară”. Raritatea acestora în mediul rural a făcut ca numărul mediu de pacienți consultați sau tratați aici să fie de aproape 16 ori mai mare decât cel din mediul urban. Conform sursei citate, aproape jumătate din comunele din România nu beneficiază de servicii medicale complete.
Cum stăm cu personalul medical
Potrivit datelor INS, în sectorul serviciilor de asistenţă medicală generală și specializată activau anul trecut 72.700 de medici. Numărul includea atât medicii de familie, cât și medicii stomatologi, farmaciștii și asistenții medicali cu studii superioare. Valoarea a fost în creștere, cu 1.400 de persoane. Evoluția pe plus a fost susținută de medicii de familie și asistenţii medicali, care au compensat scăderile din celelelalte sectoare.
Din punct de vedere al repartiției pe specialități medicale, cele mai mari valori s-au înregistrat în cazul medicinei de familie (peste 12.470 de medici). Pe locurile următoare, se situează medicina internă (aproximativ 3.260), anestezia și terapia intensivă (ATI – circa 3.230), pediatria (aproape 3.180) şi medicina generală (3.030). Specialitățile „defavorizate”, cu cele mai mici valori, au fost reabilitarea medicală, farmacologia clinică şi medicina nucleară.
Conform estimărilor EY România, la nivelul anului trecut aproximativ 43% dintre locurile de muncă din domeniul sănătății, incluzând tot personalul sanitar, se aflau în sectorul privat.
Potrivit unui studiu realizat de Ernst&Young, la nivelul anului 2022, cea mai mare pondere a cheltuielilor pentru sănătate provenea din surse publice. Acestea reprezentatu aproximativ 80%. Procentul alocat de gospodăriile din România serviciilor medicale era de 1,7% din cheltuielile de consum anuale. Adică aproape la jumătate față de media înregistrată în statelele Uniunii Europene, de 3,3%. Ceea ce ne situa pe penultima poziție în clasamentul UE.
În 2022, principalele rețele private de sănătate din România raportau o creștere a cifrei de afaceri cu 11,8%. Majorare a profitului a fost însă de peste 2,5 ori. O sursă tot mai importantă de venituri au reprezentat-o abonamentele medicale achiziționate de companiile care oferă astfel de beneficii angajaților. Categoria înregistrase în 2022 o creștere cu aproximativ 15%.
