Vicepreședintele american JD Vance a declarat săptămâna aceasta că Europa reprezintă o amenințare mai mare la adresa valorilor democratice decât Rusia sau China. Aceste afirmații l-au făcut pe ministrul Apărării din germania, Boris Pistorius, să devină vizibil iritat. „Acest lucru este inacceptabil”, a fost auzit el strigând din public.
Liderii europeni, generalii și șefii serviciilor de informații reuniți la Conferința anuală de securitate de la München așteptau cu nerăbdare clarificări cu privire la chestiuni vitale. Printre acestea se numără modul de a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina, de a limita războiul hibrid al lui Vladimir Putin și de a consolida alianța transatlantică.
Germania, acuzată de SUA
În schimb, emisarul lui Donald Trump i-a atacat pe europeni pentru că ar fi suprimat libertatea de exprimare. Mai mult nu ar fi reușit să oprească imigrația în masă și ar fi sunat ca propagandiștii din era sovietică.
După discursul lui Vance, Pistorius a fugit într-o cameră cu doi consilieri pentru a rescrie discursul pe care trebuia să îl țină în aceeași după-amiază. Mai puțin de o oră mai târziu, social-democratul – al cărui discurs direct l-a ajutat să devină cel mai popular politician din Germania – se afla la pupitru, vizibil furios.
„Vorbește despre anihilarea democrației. Dacă am înțeles bine, compară situația din anumite părți ale Europei cu regimurile autoritare”, a spus Pistorius.
Cuvintele tăioase ale lui Vance au fost doar o parte a unei săptămâni de socoteală pentru europeni. Ei au descoperit miercuri că Trump l-a sunat pe Vladimir Putin pentru a începe negocieri „imediate” cu privire la un acord de încheiere a războiului din Ucraina, fără a-i consulta în prealabil pe ei sau Kievul.
Mai devreme în cursul zilei, ei au aflat că secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a renunțat deja la aderarea Kievului la NATO și la integritatea teritorială a țării înainte de începerea negocierilor. Nicăieri în Europa, diatriba lui Vance nu a provocat mai multă dezordine și neliniște decât în Germania, gazda conferinței. În ultimele opt decenii, relația transatlantică a sprijinit renașterea democratică a țării, redresarea economică și protecția militară. În același timp, Berlinul încerca să întoarcă spatele trecutului său nazist.
Cuvintele lui Vance au lovit acolo unde trebuie
Afirmațiile vicepreședintelui american au zguduit chiar și pe cei mai mari susținători ai relațiilor transatlantice din Germania. Friedrich Merz, liderul creștin-democraților și favorit pentru funcția de cancelar german, a reacționat acuzând administrația Trump de o „interferență destul de deschisă în alegeri”. „Nu este treaba guvernului american să ne explice nouă, aici în Germania, cum să ne protejăm instituțiile democratice”, a spus el.
După revenirea lui Trump la Casa Albă, oficialii germani au fost pregătiți să fie criticați de președintele american. Acesta din urmă și-a folosit primul mandat pentru a o viza pe fosta cancelară Angela Merkel. Ei erau conștienți că va trebui să investească mai mulți bani în apărare. În ultimii ani, nu au reușit să îndeplinească obiectivul NATO de a cheltui 2% din PIB. În plus, știau că excedentul lor comercial semnificativ față de Statele Unite va duce probabil la impunerea unor tarife dureroase pentru importurile de mașini.
Dar nu erau pregătiți ca Trump și cercul său de apropiați să atace fundamentele ordinii lor politice. Nici nu erau gata ca oficialii americani să întoarcă în spatele partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).
Vance a făcut pasul fără precedent de a se întâlni cu Alice Weidel, co-lidera AfD, căreia organizatorii conferinței i-au interzis să participe. Între timp, s-a aflat că Vance a refuzat să se întâlnească cu cancelarul social-democrat al Germaniei, Olaf Scholz, conform ft.com.
Știu americanii ce e mai bine pentru Germania?
Germania „nu va accepta ca străinii să intervină în favoarea acestui partid în democrația noastră, în alegerile noastre. Acest lucru nu este adecvat, mai ales nu între prieteni și aliați . . . Vom decide singuri ce se întâmplă cu democrația noastră”, a declarat Scholz.
Critica înflăcărată a lui Vance a contribuit la sentimentul de tulburare din Germania. Ea a fost afectată de trei atacuri mortale în tot atâtea luni comise de solicitanți de azil și de o dezbatere națională tensionată privind imigrația. Cel mai recent incident a avut loc în ajunul conferinței, la mai puțin de 1 km de hotelul ornamentat Bayerische Hof, unde a avut loc conferința. AfD, care anterior era atât de toxică încât era evitată chiar și de Marine Le Pen din Franța, a fost lăsată de izbeliște de îmbrățișarea sa de către dreapta populistă globală.
Mai întâi a obținut sprijinul proprietarului X și al consilierului lui Trump, Elon Musk. Weidel l-a curtat personal timp de mai bine de un an. Miercuri, Weidel, al cărei partid ar trebui să obțină un procent record de 20 % din voturi, a fost primită la Budapesta de prim-ministrul ungar Viktor Orbán. Ea a fost a descrisă drept „viitorul” și a cerut să fie primită în sânul politicii occidentale.
Nu este prima dată când relațiile germano-americane sunt tensionate în cadrul Conferinței de la München. Oficialii germani și americani s-au confruntat în trecut cu privire la invazia Irakului de către George W. Bush și la angajamentul Germaniei față de gazoductul Nord Stream 2 din Rusia. Însă niciodată schimburile nu au fost atât de aprinse.
Europa împărțită în două
Delegații europeni indignați au fost împărțiți în două tabere. Sunt cei care au văzut în cuvintele și faptele lui Vance un semn că continentul trebuie să elaboreze rapid un plan pentru a nu se mai baza pe sprijinul SUA. De asemenea, există și cei care au crezut că vicepreședintele a fost deliberat provocator, dar nu a semnalat o schimbare majoră de politică.
„Nu vrem să ne rupem [de SUA] și sper că nici ei nu vor. Nu vrem să începem o luptă pe baza declarațiilor făcute în public”, a declarat pentru Kaja Kallas, șefa diplomației UE.
Dar un alt înalt oficial european a declarat: „Ei nu sunt un adversar, dar având în vedere ceea ce am auzit astăzi, ar trebui să ne gândim la SUA ca la o țară străină”.
Unii oficiali germani au găsit speranță în faptul că Vance și Hegseth au părut mai concilianți în întâlnirile private. Ei au declarat că Hegseth i-a spus unui oficial european: „Știm că sunteți băieții buni”. Un înalt oficial european a estimat că America „nu se retrage din Europa”. Statul „trece la o politică externă agresiv tranzacțională”.
Alții au fost mai alarmați. „Vance este un politician de extremă dreaptă susținut de oligarhii Big Tech din SUA. Scopul este să distrugă treptat UE”, a declarat Anton Hofreiter, deputat german din partea Verzilor. Robert Habeck, vicecancelarul Verzilor din Germania, a declarat că discursul a fost un „punct de cotitură” în relația dintre Europa și SUA.
Guvernul american „a luat partea autocraților din punct de vedere retoric și politic”. Pe parcursul weekendului de la München, „comunitatea valorilor occidentale a fost desființată aici”.
