Alimentația sănătoasă presupune includerea în dieta zilnică a acelor alimente benefice corpului nostru. Aceasta poate fi asigurată prin diversitatea alimentară și consumul moderat, fără a suprasolicita organismul. O alimentație sănătoasă are la bază proteine, carbohidrați și grăsimi.
Nutriționiștii susțin importanța alimentației sănătoase, aceasta fiind esențială în prevenirea apariției unor boli, întărirea sistemului imunitar și funcționara optimă a organismului.
O alimentație sănătoasă care conține proteine este benefică sistemului locomotor, osos și vascular
Proteinele sunt esențiale în buna funcționare a organismului uman, principalul rol îndeplinit de acestea îl reprezintă transformarea alimentelor în energie. În aceiași măsură, proteinele pot repara celule afectate și pot genera altele noi. Printre alimentele bogate în proteine se numără ouăle, pieptul de pui, brânza de vacă, laptele, tonul, iaurtul, mazărea, năutul, migdalele, avocado, semințele de chia, ș.a.
Nutriționiștii recomanda consumul alimentelor care conțin proteine în special copiilor în plină dezvoltare, adolescenților și femeilor însărcinate. Acestea contribuie la creșterea masei musculare și dezvoltarea armonioasă a mușchilor, aducând un aport esențial în efectuarea exercițiilor fizice.
Efectele lor sunt durabile, s-a observat că odată cu înaintarea în vârstă, personale care s-au bazat pe o alimentație sănătoasă care include și proteine au masa musculară mai solidă și oasele mai puternice, fiind astfel redus riscul de a suferi fracturi osoase și musculare si previn dezvoltarea osteoporozei.
De asemenea, proteinele contribuie la reducerea colesterolului și a trigliceridelor, prevenind tensiunea arterială ridicată și atacurile de cord.
Necesarul zilnic de calorii obținute prin proteine, într-o alimentație sănătoasă, este cuprins între 10-35%.
Carbohidrații sănătoși contribuie la sănătatea inimii, influențează diabetul și susțin metabolismul
Un alt element esențial alimentației sănătoase sunt și carbohidrații. Aceștia sunt împărțiți în trei categorii: glucoza și fructoza care se regăsesc în mare măsură în fructe, dar și în miere și legume; zahărul și zaharoza prezente în trestia de zahăr, sfecla de zahăr și fructe; maltoza derivată din amidon; și lactoza care reprezintă principalul carbohidrat din produse lactate și lapte.
Printre alimente care sunt o bună sursă de carbohidrați se numără bananele, cartofii dulci, sfecla roșie, năutul și ovăzul.
Carbohidrații aduc un raport însemnat în ceea ce privește alimentația sănătoasă deoarece contribuie la stimularea sănătății digestive și a metabolismului, și ajută la păstrarea masei musculare.
Însă există și ceea ce nutriționiștii numesc „carbohidrați răi” care sunt prezenți în băuturi răcoritoare, alcool și dulciuri. Consumați în exces, carbohidrații pot afecta inima și pot crește riscul de apariție a diabetului.
Grăsimile sunt un element cheie în alimentația sănătoasă
Asemeni carbohidraților, și grăsimile pot fi sănătoase și nesănătoase. În mod evident, grăsimile sănătoase au beneficii multiple în buna funcționare a organismului. Produsele animale precum carnea și lactatele reprezintă o sursă importantă de grăsimii sănătoase. Însă și alte alimente precum uleiul de avocado, uleiul de măsline, nucile și semințele reprezintă o sursă bună de grăsimi sănătoase.
Includerea acestora în dietă contribuie la menținerea temperaturii optime a corpului, reduc riscul apariției afecțiunilor cardiovasculare, reduc nivelul colesterolului, contribuie la buna funcționare a sistemului nervos.
Însă, alimentația sănătoasă presupune și consumul moderat de alimente, fie că vorbim de alimente „bune” sau „rele”.
