Pe data de 21 mai, Biserica Ortodoxă comemorează Sfinții Constantin și Elena, doi oameni deosebiți din istoria creștinismului. Această sărbătoare este dedicată Împăratului Constantin cel Mare și mamei sale, Elena Augusta.
Chiar dacă acești doi au trăit la o distanță de aproximativ două secole după Apostoli, ei sunt păstrați și cinstiți ca Sfinți Întocmai cu Apostolii, prin memoria și evlavia Bisericii Ortodoxe. Sfântul Constantin este un personaj istoric cunoscut până în prezent, mai ales pentru evenimente importante în istoria creștinismului.
Sfântul Constantin a legalizat creștinismul în Imperiul Roman
Unul dintre aceste evenimente notabile este Edictul de la Milano din 313 d.Hr., care a reprezentat un moment semnificativ în care creștinismul a devenit o religie legală pe întreg teritoriul Imperiului Roman, pentru prima dată în istorie. Acest edict a fost semnat de împăratul Constantin cel Mare și co-împăratul Licinius, marcând astfel un pas important în direcția toleranței religioase și libertății de credință.
În tradiția populară, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este cunoscută și sub numele de Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Se spune că în această zi păsările de pădure își învață puii să zboare. Potrivit obiceiurilor, oamenii evită să lucreze în grădini și ogoare în această zi, pentru a nu aduce pagube holdelor prin activitățile lor, astfel oferind păsărilor cerului un timp liniștit și sigur pentru dezvoltarea puilor lor.
Tradiții și obiceiuri
Există anumite tradiții și credințe în diverse zone ale țării conform cărora Sfinții Constantin și Elena reprezintă ultima oportunitate pentru semănatul anumitor culturi agricole precum porumbul, ovăzul și meiul. Se crede că semănarea acestor culturi după această zi poate duce la uscăciune și nereușită în dezvoltarea plantelor. Astfel, oamenii respectă această tradiție și se asigură că semănătura este finalizată înainte de sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena pentru a asigura creșterea sănătoasă a culturilor agricole.
În mod tradițional, în ziua dedicată Sfinților Constantin și Elena, femeile folosesc diferite practici pentru a alunga duhurile rele și necurate din casele lor. Un obicei specific constă în arderea tămâiei în interiorul locuinței, cu scopul de a îndepărta influențele negative și de a purifica atmosfera. Prin această practică, se crede că fumul de tămâie are puterea de a curăța și proteja casa de energiile nefaste.
Conform tradiției, în ziua dedicată Sfinților Constantin și Elena, se crede că aducerea în casă a cel puțin trei bujori îmbobociți poate aduce pace și armonie în familie. Bujorul este considerat un simbol al armoniei, respectului și bunăstării, iar prezența lor în locuință este considerată a aduce energii pozitive și frumusețe. De asemenea, se spune că este benefic să mergem la biserică în ziua de 21 mai însoțiți de alți trei bujori îmbobociți, simbolizând aducerea binecuvântărilor și protecției spirituale în viața noastră.
Ce să nu faci de Sfinții Constantin și Elena
În conformitate cu tradiția, în ziua praznicului Sfinții Constantin și Elena, se spune că este nerecomandat să inițiezi un divorț sau să renunți la o prietenie. Se crede că aceste acțiuni pot aduce pierderi financiare sau sentimentale pe termen lung.
Se consideră că nu ar trebui să hrănești păsările cerului cu pâine pe data de 21 mai. Se crede că acest act ar putea risipi sporul sau norocul casei tale. De asemenea, se spune că nu ar trebui să deranjezi cuiburile păsărilor care au pui, indiferent de nivelul de zgomot pe care îl produc. Se crede că tulburarea cuiburilor în această zi ar putea aduce necazuri sau probleme în familia ta pe parcursul întregului an, scrie B1TV.
