Anunțat cu surle și trâmbițe ca un proiect care va schimba în bine România, Sistemul Garanție-Returnare (SGR) se dovedește a fi un eșec. Unul de proporții. Și care generează costuri suplimentare pe tot lanțul – de la producător, la distribuitor, magazin și, în final, la client.
Eșecul de proporții al Sistemului Garantie-Returnare (SGR) se vede în gradul de colectare pe luna ianuarie. Astfel, la ambalajele de plastic, au fost returnate aproximativ 1,85 milioane de bucati. Din care Bucurestiul deține cota majoritară, cu circa 336 de mii. Singurul județ care a mai depășit pragul de 100.000 este Mureșul, cu 111 mii. Există însă și județe care nu au ajuns nici la 10.000, de bucăți cum este cazul în Tulcea (9.226), Giurgiu (8.859), Sălaj (8.271) și Bistrița Năsăud (7.715).
66 de sticle returnate în Tulcea!
La metal, numerele sunt de aproape trei ori mai mici – consumatorii au returnat doar 297.820 de ambalaje. Și în acest caz, Bucureștiul deține primul loc, cu 64.829 de bucăți, secondat la mare distanță de Timiș (19.436). La acest capitol, există însă mai multe județe care nu au depășit mia: Călărași (786), Brăila (749), Giurgiu (773) și Tulcea (683).
Situația cea mai proastă se înregistrează la ambalajele de sticlă, unde au fost returnate doar 91.908 de bucăți. Mai mult de o treime (32.702) sunt asigurate de Capitală, iar pe ultimul loc este Tulcea cu 66 de bucăți!
Pentru a înțelege dimensiunea eșecului, mult mai relevante decât clasamentele sunt însă ratele de returnare. Astfel, la plastic, unde, teoretic, stăm cel mai bine rata de returnare este de 1,53%. La metal – de 0,94%, iar la sticlă este dezastru – 0,36%.
Dacă facem o medie, rezultă că rata de returnare prin SGR este de sub 1%!
SGR are deja procese pe rol
Pe de altă parte, introducerea SGR pune o presiune mare pe producători, care acuză faptul că sistemul nu funcționează.
De altfel, Romaqua Group, cel mai mare producător român de băuturi, a și cerut în instanță suspendarea SGR, conform profit. Compania a argumentat că sistemul, a cărui lansare a tot fost amânată, are și acum disfuncționalități majore și o serie de minusuri din start. Acest lucru generează costuri suplimentare, care se reflectă în prețul produsului la raft. Așa că, la final, și consumatorul de rând suportă costul SGR.
„România are nevoie de un astfel de proiect, dar nu în această formă, nu o improvizație. Am semnalat anul trecut toate problemele SGR, prin multe mail-uri, atât către RetuRO, cât și Ministerului Mediului, fără niciun răspuns. Noi suntem deschiși la dialog, dar ca să venim la dialog, trebuie să ne cheme cineva. Iar ei nici măcar nu răspund la mail. Nici dezbatere publică nu a fost“, a explicat președinte Patronatului din industria apelor minerale APEMIN, Radu Lăzăroiu, care este și director general al Romaqua Group.
Care sunt minusurile sistemului
Potrivit Romaqua, SGR prezintă o serie de probleme majore. Printre minusurile enunțate de companie se numără faptul că RetuRO, care gestionează Sistemul de Garantie-Returnare, este o societate pe acțiuni, care urmărește obținerea de profit. Ori, conform ghidului Comunității Europene, ar fi trebuie să fie o organizație nonprofit. Mai mult însă, ar fi trebuit să fie o structură independentă, lucru care nu se întâmplă. Romaqua reclamă de atlfel faptul că în acționariatul RetuRO se regăsesc toți marii concurenți ai companiei.
Un alt aspect nominalizat este nefinalizarea infrastructurii de colectare, pe care Ministerul Mediului o dezvoltă din mers. În prezent, sistemul lansat la 30 noiembrie a inaugurat la începutul lui februarie abia al doilea centru de numărare şi sortare a deşeurilor colectate prin SGR. Adică funcționează la sub 20% din capacitatea promisă de 17 centre.
Lipsa centrelor face ca ambalajele coletate să fie transportate sute de kilometri. Legislația prevede că ambalajele trebuie returnate întregi, nu compactate. Condiție care vrește volumul încărcăturilor, respectiv numărul de transporturi. Iar având în vedere că, în prezent, funcționează doar centrele din Bonțida, Cluj, și Giarmata, Timiș, costurile sunt considerabile pentru localitățile din sudul și sud-estul țării.
Costurile cresc exponențial
Toate aceste costuri mari trebuie suportate de producători și comercianți. Care trebuie să achite și nota de plată pentru: aparatele de colectare (RVM), refacerea etichetelor sau plata garanțiilor. Și să rămână pe minus până vine rambursarea din partea RetuRO.
„Pentru ianuarie, noi am plătit 9 milioane de lei garanții. Am achitat 1,7 milioane de lei taxa de administrare la RetuRO. Iar deoarece RetuRO se ocupă doar de sticle, dopuri și etichete, pentru restul materialelor (folie strech, ambalajul paletului, ambalajul baxului, mânere, cartoane, separatoare etc) am plătit încă 1,3 milioane la OIREP-uri. Astfel încât cheltuielile noastre – fără garanții – sunt de 4 ori mai mari decât aveam înainte, când lucram doar cu OIREP-urile“, a mai precizat directorul general al Romaqua Group.
Conform sursei citate, și schimbarea etichetelor, care trebuie să includă sigla SGR, a costat 200.000 de euro.
Cine pierde
Potrivit lui Radu Lăzăroiu, cele mai afectate vor fi magazinele mici din mediul rural. Acestea sunt obligate să plătească din banii lor garanțiile. Care și vor fi rambursate doar parțial, pentru că nu toate sticlele vor fi acceptate la verificarea din centrul regional. Efectele se vor propaga în lanț însă. Pentru că, la rândul lor, vor cere facilități la plată distribuitorilor sau nu vor mai vinde băuturi.
Pe de altă parte și producătorii au pobleme cu stocurile. Romaqua a îmbuteliat anterior lansării SGR, din noiembrie, apă plată al cărei termen de garanție este de 2 ani. Dar nu va mai putea pune pe piață aceste produse după 30 iunie 2024. Ca urmare va fi în pierdere dacă le vinde până atunci.
Ca urmare a tuturor aceste probleme, Romaqua are deschise în instanță patru procese. Și mai amenință cu unul, pentru recuperarea banilor de garanție.
„Eu cred că acest sistem a fost pornit doar ca domnul Fechet (ministrul Mediului, n.r.) să aibă în noiembrie un pic de notorietate. Pentru că acesta a fost singurul rezultat. Nu știu ce s-a schimbat din septembrie până în noiembrie. În septembrie, RetuRO a făcut o solicitare de amânare până în iunie și nu a fost de acord domnul Fechet.“, a mai declarat Lăzăroiu.
