Reprezentanții Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) au atras atenția că sistemul educațional din țara noastră nu este finanțat corespunzător, nu este neatractiv pentru tinerii absolvenți, în timp ce profesorii îmbătrâniți continuă să ocupe multe catedre fără studii de specialitate.
De asemenea, aceștia au criticat faptul că programa școlară nu a mai fost schimbată de zeci de ani.
Un sistem îmbătrânit
Sindicaliștii au susținut că vârsta medie a profesorilor din sistem este una înaintată, având în vedere că mai mult de 60.000 dintre cadrele didactice au peste 50 de ani. De cealaltă parte, în opinia celor de la FSLI, tinerii absolvenți de facultate nu vor să devină profesori din cauza salariilor mici, comparative cu cele ale altor categorii plătite din fonduri publice.
„Ne confruntăm cu o insuficientă schemă de încadrare cu personal, mai ales în cazul personalului didactic auxiliar și nedidactic”, au transmis la unison sindicaliștii.
Educație fără bani
O altă problemă gravă semnalată de sindicaliști o reprezintă fondurile alocate de stat acestui domeniu, puțin peste 3% din PIB, scriu cei de la Adevărul.
„Continuă politica de subfinanțare cronică a sistemului de învățământ, prin alocarea anuală de fonduri iresponsabil de mici, puțin peste 3% din P.I.B., în condițiile în care media în Uniunea Europeană este de aproximativ 4,75%”, spun reprezentanții FSLI.
Astfel, prin lipsa acestor fonduri, autoritățile locale nu dispun de suficienți bani pentru a face dezvolta infrastructura instituțiilor de învățământ. În plus, sindicaliștii au scos în evidență faptul că în România nu sunt suficiente creșe, grădinițe, școli gimnaziale, profesionale, săli de sport, licee, ateliere-școală, cabinete stomatologice sau medicale în școli.
Sindicaliștii au susținut că școlile trebuie aduse la un standard care să permită desfășurarea unui învățământ de calitate tuturor copiilor, indiferent dacă aceștia provin din mediul urban sau rural.
„Astfel, se asigură integrarea absolvenților pe piața muncii, iar îmbunătățirea inserției profesionale a elevilor va conduce, în timp, la creșterea prestigiului cadrelor didactice, a școlii românești în ansamblul ei”, argumentează reprezentanții FSLI.
Se așteaptă o reformă legislativă
Reprezentanții FSLI au spus că aceste măsuri ar trebui integrate într-un pachet legislativ coerent în domeniul învățământului, care să nu mai fie supus unui proces de modificare și completare permanentă.
„Stabilitatea legislației specifice va genera predictibilitate în politicile educaționale, absolut necesară atât pentru beneficiarii educației, dar mai ales pentru personalul din sistem. Noua lege a învățământului preuniversitar trebuie, în primul rând, să țină cont de realitățile economice și sociale din România, dar și de țintele strategice ce se urmăresc a fi atinse prin adoptare”, se mai arată în document.
Potrivit reprezentanților FSLI, rezoluția va fi trimisă autorităților – Ministerul Educației, Guvernului, Parlamentului României și partidelor politice parlamentare.
