Guvernul de la Belgrad, condus de președintele sârb Aleksandar Vucic, a anunțat joi că va cere NATO să-i permită trimiterea a aproximativ 1.000 de poliţişti şi trupe militare în Kosovo. Această solicitare este prima de acest gen după încheierea războiului dintre cele două țări din 1998-1999.
Cererea Serbiei vine în contextul în care, în ultimul timp, au avut loc mai multe ciocniri între autorităţile din Kosovo şi sârbii din regiunea de nord, unde aceştia constituie o majoritate.
„Guvernul va cere revenirea a sute, dar nu mai mult de 1.000 de trupe de armată şi poliţie”, a transmis Vucic.
Liderul de la Belgrad a subliniat că va trimite această cerere către Organizația Atlanticului de Nord prin e-mail şi, ulterior, o va înmâna vineri fizic KFOR (forță militară a NATO cu scopul menținerii păcii și a unei împrejurări pașnice în Kosovo) la un punct de trecere a frontierei.
„Nu mă aştept să primesc un răspuns pozitiv”, a declarat însă Vucic.
Mișcarea Serbiei, permisă de lege
Rezoluţia ONU, adoptată la încheierea conflictului militar dintre cele două state, oferă Serbiei posibilitatea, dacă aprobă KFOR, să-şi staţioneze personal la punctele de trecere a frontierei, situri religioase creştine ortodoxe şi zone cu majoritate sârbă, scrie Realitatea.
Kosovo a devenit independentă faţă de Serbia în 2008, când a fost ajutată de statele occidentale. În prezent, regiunea kosovară este recunoscută de 110 ţări, însă nu de Serbia, Rusia și de alte cinci state membre ale Uniunii Europene.
„Asistăm cu toţii la ameninţarea constantă a Serbiei la adresa Kosovo„; „Serbia şi liderul ei Vucic ştiu foarte bine că prezenţa armatei sârbe pe teritoriul Kosovo a încetat o dată pentru totdeauna la 12 iunie 1999”, a precizat joi preşedinta Kosovo Vjosa Osmani.
Serbia vrea pace
La sfârșitul lunii noiembrie, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a anunțat convocarea unei reuniunii de urgență a Uniunii Europene cu preşedintele Serbiei, Aleksandar Vučić şi premierul Kosovo, Albin Kurti.
„Convoc mâine o reuniune de urgenţă a Dialogului Belgrad-Priștina cu prim-ministrul Albin Kurti şi preşedintele Aleksandar Vucic”, a transmis atunci Borrell pe Twitter.
În urma acestui eveniment, tensiunile au escaladat din nou după ce a fost observată de sârbi o coloană de un kilometru cu aproximativ 40 de mașini de poliție din Kosovo ce se îndrepta spre nord.
Astfel că, după ce a avut loc această întrunire, Josep Borrell a declarat: „Am înaintat o propunere care ar fi putut evita această situație riscantă, pe care președintele Vucic a acceptat-o astăzi, dar premierul Kurti nu a făcut-o”.
De asemenea, președintele sârb, Aleksandar Vucic, a transmis la acea vreme că situația este extrem de tensionată, dar că țara lui își dorește pace.
„Situația este foarte gravă, în pragul conflictului, și știu că sârbii din Kosovo și Kosovo îmi vor spune că nu mai suportă, dar viața fiecăruia dintre ei este mai importantă pentru noi decât orice altceva. Încă o dată, cer Occidentului să încerce să-și folosească influența asupra lui Kurti pentru a ne ajuta să menținem pacea împreună”, a transmis liderul de la Belgrad, scrie Evenimentul Zilei.
