În timp ce armata ucraineană continuă să avanseze în estul țării, recuperând teritorii pe care armata lui Putin le-a ocupat în cadrul conflictului, Lugansk și Donețk cer să fie anexate iminent de Rusia. În acest sens, liderii separatiști din regiunea Luhansk au anunțat marți, 20 septembrie, că în perioada 23-27 septembrie vor organiza un referendum pentru unificarea cu Rusia.
Mai mult, Volodymyr Saldo, șeful administrației militaro-civile a regiunii Kherson a anunțat că autoritățile din regiune au hotărât la rândul lor să organizeze un astfel de vot, însă fără să precizeze o dată.
În urma invaziei rusești din Crimeea în 2014, Donețk și Lugansk și-au declarat independența față de Kiev cu ajutorul Kremlinului. Dar doar aproximativ o treime din teritoriul pe care îl revendică separatiștii se afla sub controlul lor înainte de invazia rusă. Oficialii din Lugansk au făcut presiuni asupra conducerii local pentru a organiza în curând un referendum de anexare, pe măsură ce contraofensiva Ucrainei avansează. Potrivit agenției ruse de știri TASS, citată de Economica, camera civică a Republicii Populare Donețk a emis o cerere identică la scurt timp după aceea. Kirill Stremusov, liderul administrației numite de ruși, susține că și cetățenii din Kherson solicită un referendum.
„După ce a luat în considerare apelurile organizațiilor publice și ale locuitorilor din regiune, conducerea administrației regiunii Kherson a decis să organizeze un referendum privind aderarea regiunii Kherson la Federația Rusă. Sunt sigur că conducerea Federației Ruse va accepta rezultatele referendumului, iar regiunea Kherson va face parte din Rusia, devenind un subiect cu drepturi depline al statului unic”, a scris Saldo pe canalul său de Telegram, potrivit G4Media.ro.
Pe 24 februarie, în ziua în care a început „operațiunea specială” din Ucraina, Rusia a recunoscut cele două așa-numite „republici populare” Donețk și Lugansk. Aceasta a declarat că cele două teritorii urmau să fie eliberate de forțele ucrainene.
Moscova este pregătită de ceva timp să organizeze referendumuri pentru a anexa teritoriile pe care le-a preluat sub control. Înaintarea forțelor ucrainene a forțat o primă amânare a referendumului din Kherson pentru 4 noiembrie. Aleksei Kariakin, șeful camerei civice din Lugansk, a declarat pentru televiziunea rusă că este prea devreme pentru a discuta o dată.
Anexarea celor două teritorii separatiste care alcătuiesc Donbasul nu a fost grăbită de Moscova. Cu toate acestea, cererea de aderare este susținută de parlamentul rus. După cum a remarcat un reprezentant al partidului de guvernământ Rusia Unită în Duma, Viktor Vodolațki, „ar trebui să se întâmple rapid, aceasta este dorința poporului”. Înainte de sfârșitul toamnei, a sugerat el, ar trebui să aibă loc votul.
Achiziționarea acestor zone, potrivit lui Serhii Haidai, responsabilul ucrainean al guvernului din Lugansk, ar permite Moscovei să se mobilizeze pe scară largă. El a explicat pentru Radio Svoboda că, dacă Ucraina ar recupera Donețk și Lugansk, Moscova ar vedea acest lucru ca pe o invazie pe teritoriul rusesc.
Anexarea teritoriilor ocupate ar putea umili Rusia
Imperiozitatea cu care Moscova a tratat chestiunea anexării regiunilor separatiste este elocventă pentru panica care a cuprins principalii actori politici de la Kremlin dar și liderii proruși, în contextul în care ofensiva ucraineană continuă să avanseze în teritoriile ocupate la începutul conflictului de forțele lui Putin.
Margarita Simonian, redactorul sef al publicației propagandiste Russia Today a salutat inițiativa de organizare a referedumurilor de anexare desfășurată de liderii separatiști. Jurnalista a susținut că Moscova ar putea să lovească mai ușor NATO dacă zonele ocupate vor fi recunoscute drept teritorii rusești. Dar această abordare nu este legitimă, mai ales prin prisma faptului că Donețk și Lugansk sunt ocupate parțial de ruși, în plus, în teritoriu sunt staționate trupe ale armatei ucrainene și organe administrative.
Acțiunile ucrainene din Crimeea arată fără echivoc că, contrar a ceea ce Simonian ar vrea să creadă publicul său, represaliile rusești împotriva NATO nu urmează invariabil atacurilor ucrainene pe un teritoriu pe care Moscova l-a dobândit pe nedrept. În acest moment, o anexare parțială ar pune, de asemenea, Kremlinul în poziția problematică de a avea nevoie ca soldații ucraineni să părăsească teritoriul „rusesc. Iar dacă s-ar ajunge acolo, Putin ar fi, probabil, neputincios să îi determine să facă acest lucru.
Este neclar dacă președintele rus s-ar pune într-o asemenea poziție pentru a amenința mai ușor NATO sau Ucraina. Pe măsură ce soldații ucraineni se deplasează peste râul Oskil și se apropie de zona Lugansk, este posibil ca comandanții ruși să nu-i mai poată opri. Kremlinul ar putea crede că o anexare parțială va încuraja înrolarea mai multor trupe atât din interiorul Rusiei, cât și din zona ucraineană recent dobândită.
Pentru a-și întări diviziile grav epuizate și demoralizate, armata rusă încearcă febril să adune noi soldați din toate sursele posibile, dar până acum nu a reușit să adune prea multă capacitate de luptă. Kremlinul a intenționat anterior să organizeze „referendumuri” de anexare și în alte regiuni din sudul Ucrainei ocupate de Rusia, care nu sunt incluse în cele mai recente negocieri de anexare. Disponibilitatea lui Putin de a renunța la promisiunea sa de a anexa simultan toate teritoriile confiscate la Rusia ar fi considerată de grupurile pro-război drept o concesie semnificativă, liderul de la Kremlin sperând să le câștige sprijinul.
