Patru din primele 10 cele mai mari economii din lume vin din zona Asia-Pacific: China, Japonia, India, Coreea de Sud. Teritoriul include 46 de țări și peste jumătate din populația lumii, iar analiștii – și privirea cu ochiul liber, de altfel – spun că regiunea va crește și va domina următoarea decadă.
Unele țări din regiune au, manifest, acest obiectiv: China își dorește să domine tehnologic lumea, India devine un aliat militar foarte de dorit și, posibil, țara cu cea mai mare și mai tânără populație în viitor, Coreea de Sud este un centru tehnologic și imobiliar puternic, Hong Kong și Singapore se întăresc financiar și devin reședințe ale miliardarilor chinezi, iar Vietnam continuă să își păstreze poziția de furnizor-cheie de componente tehnologice. Pe lângă acestea, sectorul turismului și atracția expatriaților din vest întăresc și mai mult greutatea pe care regiunea Asia-Pacific o are și o va avea în economia globală și în alianțele militare.
Am putea crede că economia mondială își revine și că, de fapt, conflictul ruso-ucrainean, care a recalibrat alianțele economice pe plan global și a redefinit acordurile comerciale între multe țări, are un impact mai puțin dureros decât a avut pandemia recentă. La Forumul Economic Mondial de la Davos, optimismul a fost evident, iar piețele financiare pariază că economiile avansate vor evita recesiunea.
Patru dintre aceste economii avansate se află în Asia-Pacific, iar o mare parte din restul țărilor se află în relații comerciale și alte acorduri de cooperare cu acestea. FMI estimează că economia globală va crește cu 3.4% în acest an față de anul trecut, în ciuda panicii propagate cu privire la efectul devastator al inflației și al măsurilor de contracarare a acesteia, precum creșterea ratelor dobânzilor.
Un război economic cu China ar fi o nebunie
Xi Jinping, președintele Chinei
În timpul Războiului Rece, a fost evitat conflictul nuclear pentru că fiecare parte se temea de reacția celeilalte, reciproc distructivă. Cam așa pare a fi acum situația cu China, din perspectiva relațiilor acesteia cu America. Relațiile diplomatice s-au înrăutățit până la un punct foarte sensibil, impulsionate fiind încă din vara anului trecut de potențiala invazie a Chinei în Taiwan. America a făcut trei pași majori – vizibili și cuantificabili – până acum împotriva Chinei.
Primul, a impus control al exporturilor pentru a opri accesul Chinei la semiconductori de înaltă precizie. Al doilea, subvenționarea propriilor tehnologii verzi, iar al treilea este crearea de noi lanțuri de furnizori pentru materiile prime critice, așa cum sunt metalele rare și panourile solare. Alți pași sunt în planificare din partea SUA împotriva Chinei, pentru a reduce dependența, iar acestea cel mai probabil vor merge în direcția de noi restricții pentru companiile americane care dezvoltă tehnologii avansate în China.
Unii membri din Congres au propus chiar controlul exporturilor și în alte sectoare, cum este biotehnologia. Pentru ca acestea să se poată întâmpla cu adevărat, SUA va avea nevoie de alți aliați-cheie, altfel își va tăia singură craca de sub picioare. Unde altundeva să se îndrepte pentru noi alianțe, dacă nu înspre Asia-Pacific?… Alte trei mari economii ale lumii, în afară de China, se află în această zonă.
Oricâtă istorie de succes diplomatic ar avea Statele Unite ale Americii, nici China nu este vreun ucenic în acest joc și își face calculat mutările. După vizita recentă în Rusia a vice-ministrului de externe, Ma Zhaoxu, pe parcursul căreia s-a întâlnit cu ministrul de externe al Rusiei, Sergei Lavrov, China și Rusia au declarat că vor lucra împreună îndeaproape pentru a implementa parteneriatul strategic dintre țări.
Președintele Chinei, Xi Jinping, și președintele Rusiei, Vladimir Putin, au anunțat parteneriatul strategic al țărilor lor acum un an, iar în cadrul acestuia nu va fi nici o arie de colaborare „interzisă”. Lavrov a spus că relațiile Moscovei cu China nu au limite și, deși aceasta nu este o alianță militară, parteneriatul dintre țări este larg și cuprinde multe industrii. Această alianță este un atu puternic al Chinei, care și-a lărgit în ultima decadă influența economică în teritorii noi, perfecte pentru exploatarea în anii care urmează – ne referim la investițiile în Africa. Practic, China deține o mare parte din continentul african datorită intenselor investiții și a relațiilor de dependență tehnologică și alimentară a Africii față de China.
China este în cursă pentru dominarea cercetării în AI
Cercetarea în domeniul AI își are rădăcinile în anii 1950, iar de atunci a parcurs un drum foarte lung. Cercetării AI i se alocă în prezent atenție extremă din partea economiilor majore ale lumii, iar China este foarte serios pe drumul depășirii în următorii ani a celor mai mari companii care au investit enorm în cercetarea în domeniul inteligenței artificiale.
În timp ce SUA încă deține locul întâi cu aproximativ 150.000 de lucrări de cercetare în domeniul Ai publicate în 2021, rezultatul similar al cercetătorilor din China nu este la prea mare distanță, datorită creșterii astronomice a eforturilor și a atenției Chinei în domeniul AI. Toate cele 27 de țări din UE combinate nu au atât de multe lucrări de cercetare în AI luate împreună câte a publicat China în 2021. În ultimele două decenii, numărul acestora în China a crescut cu peste 3,350%.
Populația Chinei scade pentru prima dată în șase decade
Cu toate acestea, pentru prima dată în șase decenii, populația Chinei a scăzut în 2022 – o schimbare istorică, ce se așteaptă să marcheze începutul unei perioade lungi de declin în numărul cetățenilor, ceea ce va avea implicații profunde asupra economiei și asupra lumii. Biroul Național de Statistică al țării a anunțat o scădere de aproximativ 850,000 de oameni, iar populația totală în 2022 a fost de 1,411 miliarde. Acesta este primul declin în populație de la Marea Foamete din China, care a avut loc în 1961.
Scăderea din China este posibil să facă India cea mai mare populație a lumii. Experții ONU estimează că India ar avea o populație de 1.412 de miliarde în 2022. Nimeni nu se aștepta ca o națiune sud-asiatică să depășească populația Chinei. India face recensământ doar o dată la 10 ani, iar ultimul, planificat pentru 2021, a fost amânat din cauza pandemiei.
Pe termen lung, experții ONU estimează că populația Chinei va scădea cu 109 milioane până în 2050. Deja demografii din China se plâng că țara va ajunge bătrână înainte să ajungă bogată, încetinind economia, pentru că veniturile scad și datoria guvernamentală crește din cauza creșterii prețurilor și a susținerii sistemului de sănătate. China va trebui să își ajusteze politicile sociale, economice, de apărare și cele externe, în contextul în care forța de muncă în scădere a țării și scăderea producției vor exacerba în continuare prețurile mari și inflația în SUA și în Europa.
India țintește exporturi de $5 miliarde
India devine un aliat militar foarte de dorit
Deși nu depune eforturi vizibile „împotriva” Chinei, India caută și ea activ alianțe strategice, care să îi permită exploatarea potențialului uman și a resurselor locale. Premierul indian, Narendra Modi, a anunțat recent planuri de triplare a exporturilor din domeniul apărării, până la $5 miliarde, pe parcursul următorilor doi ani.
Liniile aeriene indiene vor continua să cumpere nave de zbor aerian pentru a răspunde cererii de transport civil și fac presiune asupra producătorilor globali să producă mai mult pe plan local, mai ales prin parteneriate. India a devenit unul dintre cei mai mari importatori din lume de echipament de apărare, dar a rămas în urmă față de piața globală de export de armament. Ambițiile recente de la New Delhi sunt de a folosi strategia importurilor masive pentru a atrage investiții în industria domestică.
India exportă produse din domeniul apărării spre 75 de țări. În trecut, dintre aceste exporturi făceau parte elicoptere Dhruv produse de Hindustan Aeronautics (HAL) și exportate spre Filipine, Mauritius și Ecuador. La fel, rachetele supersonice produse de BrahMos Aerospace (companie joint venture Rusia-India) erau exportate în Filipine.
India a exportat de asemenea nave pentru patrulat granițele marine, sisteme de supraveghere a coastelor marine, lansatoare de rachete și radare speciale folosite în câmpul de luptă.
Dorința actuală a Indiei este ca firmele domestice mai mici și start-up-urile să construiască părți pentru produsele de apărare care vor fi exportate global, în paralel cu atragerea investițiilor pentru dezvoltare de produse și pentru producție.
Înspre îndeplinirea acestor obiective sunt deja făcuți pași importanți. Casa Albă a lansat un parteneriat cu India, despre care președintele Joe Biden speră că va ajuta ambele țări să aibă avantaj competitiv în fața Chinei, mai ales în domeniul echipamentului miliar, al semiconductorilor și al inteligenței artificiale. Washington vrea să lanseze mai multe rețele de telefonie mobilă din Vest pentru a contracara Huawei Technologies din China și, în paralel, intenționează să primească în Statele Unite mai mulți specialiști indieni în cipuri pentru computere și să încurajeze companii din ambele țări să colaboreze pentru echipament militar, cum sunt sistemele de artilerie.
SUA își calcă pe inimă de dragul alianței cu India
New Delhi a generat frustrări la Washington pentru că a participat la exerciții militare cu Rusia și pentru că a crescut volumul de țiței nerafinat cumpărat de la partenerii ruși. Cu toate acestea, Washington nu s-a exprimat foarte vocal pe acest subiect, având altă agendă de parteneriat cu India, pentru întreruperea potențialei dominații a Chinei.
Deși India a semnat acordul IPEF – Indo-Pacific Economic Framework – implementat de administrația Biden, nu a aderat și la pilonul de negocieri comerciale al acestui acord. Inițiativa IPEF include și eforturi comune pentru cercetarea spațiului și pentru dezvoltarea de computere quantum de mare performanță. În paralel, General Electric Co cere guvernului SUA permisiunea de a produce împreună cu India motoare pentru avioane, care vor fi instalate pe aeronavele operate și produse în India.
Cele două țări au stabilit și un mecanism de coordonare a cercetărilor din domeniul tehnologiei quantum și au pus în funcțiune o echipă americană care să lucreze cu Misiunea de Semiconductoare a Indiei pentru a promova dezvoltarea ecosistemelor de producție.
Și această alianță – SUA și Coreea de Sud – are ca principal obiectiv contracararea unui potențial dușman: Coreea de Nord. Mărul discordiei îl reprezintă acțiunile intense de dezvoltare de armament ale Coreei de Nord. Alianța SUA-Sud se va întări în viitor, pentru că în urma întâlnirii a doi oficiali-cheie ai celor două țări – Park și Blinken – este foarte posibil ca producătorii sud-coreeni de autovehicule să poată intra sub IRA, Inflation Reduction Act, care exclude de la taxe autovehiculele electrice asamblate în afara Americii de Nord. Mai mult, sub acordul numit CHIPS and Science Act, producția de semiconductoare și cercetarea în parteneriat dintre cele două țări se vor intensifica.
Vulnerabilitate vs. reziliență
World Risk Index publicat în 2022 categorisește țările în funcție de scorul vulnerabilității lor, iar accentul este pus pe cele care au probabilitate mare de dezastre naturale. Scorul vulnerabilității este compus din trei categorii – 1. inegalitate socială și lipsa dezvoltării, 2. stabilitate politică insuficientă, sistem de sănătate și infrastructură și 3. lipsa progresului.
Națiuni care trec frecvent prin cutremure, așa cum se întâmplă cu Turcia, sunt și China, Japonia sau Iran. Toate acestea au expunere puternică la dezastre naturale, potrivit World Risk Index. Siria are risc „mare” în fața catastrofelor naturale.
În timp ce o națiune dezvoltată cum este Japonia are cele mai mici scoruri la vulnerabilitate, pe cele trei categorii enumerate anterior, iar China este considerată de asemenea ca fiind bine pregătită pentru astfel de cazuri, țări cum sunt Turcia (care are un scor mare de vulnerabilitate, de 29.58 de puncte) și Iran (cu 27.34 de puncte) sunt puternic expuse. Scoruri și mai slabe au primit în 2022 Indonezia, India și Filipine. Cel mai bine pregătită din această perspectivă este Japonia, de departe.
Japonia, partener al Chinei, dar și parte în Grupul Celor Șapte (G7)
Cea de-a patra cea mai mare piață de consum din lume este Japonia
Japonia și China au anunțat recent crearea unei linii de comunicare directe pentru asigurarea securității și pentru respectarea spațiilor aeriene proprii. Pe lângă această alianță, aparent nesemnificativă, Japonia și China au acorduri comerciale și de schimb tehnologic.
În ultimii ani Japonia a făcut pași semnificativi spre Vest, prin intrarea în G7 și prin modelele de politici fiscale și financiare care au fost luate deseori model de alte țări (modelul Est-Asiatic).
Economia Japoniei este cea de-a doua cea mai dezvoltată economie a lumii și cea de-a patra cea mai mare piață de consum. Contribuția esențială a Japoniei la producția mondială de autoturisme și interdependența pe care aceasta a reușit să o creeze cu alte țări din Asia-Pacific, ridicându-le economic și social și pe acestea, indirect, o face un reper de nezdruncinat în Asia-Pacific – un pilon pe care stă solid și pe care va crește regiunea, alături de China, de India și de Coreea de Sud.
- 150.000 de lucrări de cercetare în domeniul AI au publicat SUA în 2021
- 1,412 miliarde este populația Indiei
- 850.000 numărul cu care a scăzut populația Chinei în ultimul an
- 3,4% este estimarea FMI de creștere a economiei globale în acest an
