Ziua de luni, 13 februarie, este o zi importantă cu privire la eliminarea pensiilor speciale din România prin care puțin peste 10.000 de beneficiari costă statul român 143 de milioane de lei lunar, arată Casa Națională de Pensii Publice. Una dintre condițiile pentru sumele de bani din PNRR depind de reglementarea acestui aspect deosebit de important în angrenajul sistemului românesc.
Se pregătește modificarea pensiilor speciale
Totuși, proiectul de lege prin care trebuiau să fie modificate pensiile speciale, considerate cele mai mari din UE, se află în continuare în Parlament, chiar dacă modificarea era necesară din 2022, România având și un jalon de bifat în această privință pentru banii din PNRR. Însă, oficialii de la București dau asigurări că nu vom pierde banii europeni din acest motiv.
Între timp, pensionarii de rând, adică vreo cinci milioane de români, au venituri reduse care nu le ajung de la o lună la alta, mai ales în contextul scumpirilor recente. Între timp, cea mai mare pensie specială depășește valoarea de 20.000 de lei.
În prezent, pensia minimă în România este puțin peste o mie de lei, iar mulți oameni se descurcă greu, chiar dacă în ultima perioadă MIPE a oferit, prin fonduri europene, o serie de ajutoare pentru persoanele din categoriile vulnerabile. Un lucru este cert, revolta pensionarilor cu venituri mici este cu atât mai mare cu cât seniorii de lux ai țării au venituri uriașe, scrie realitatea.net.
Veniturile medii privind categoriile de pensii speciale
- Procurori şi judecători câștigă în medie 20.159 de lei
- Membrii Corpului diplomatic şi consular au o medie a pensiilor de 5.727 de lei
- Parlamentari pensionari primesc 4.846 de lei
- Personal aeronautic civil navigant ajunge la pensii speciale de 11.308 de lei
- Foții angajați ai Curții de Conturi primesc 8.374 de lei
- Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești ajunge după pensionare la venituri de 4.881 de lei
Banca Mondială, însărcinată să propună reforme pentru România
După cum se știe, reforma pensiilor speciale din România este jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și trebuia îndeplinită până la finalul acestui an. Ministerul Muncii, condus de Marius Budăi, va primi sprijin de la Banca Mondială în vederea realizării de reforme care să sprijine sistemul public de pensii.
„Considerăm că pensiile militare îndeplinesc deja cerințele Jalonului 215 și propunem să nu se ia în considerare acum o nouă reformă a pensiilor militare. Mediul extern este foarte diferit în prezent față de momentul negocierii PNRR. Lumea s-a schimbat la 24 februarie 2022, când Rusia a atacat Ucraina. Astăzi există o zonă de război nu departe de granița României cu Ucraina, iar toate țările care se învecinează cu Ucraina trebuie să mențină un nivel ridicat de pregătire militară. Nu trebuie făcut nimic acum care să pună în pericol forța și pregătirea militară”, arată Banca Mondială la finalul anului trecut.
