Ipsos continuă tradiția anuală de peste 10 ani în care avansează un sondaj de opinie la nivel global cu privire la previziunile pentru anul următor, dar și o retrospectivă asupra lui 2022. Peste 24 de mii de cetățeni din 36 de țări au făcut parte din acest studiu.
După doi ani foarte dificili în 2020 și 2021, mulți oameni din întreaga lume consideră că anul 2022 a fost un pic mai bun. Cu toate acestea, prevalează incertitudinea cu privire la viitorul pe termen scurt și pe termen lung.
Cetățenii globali se străduiesc să fie optimiști în ceea ce privește anul 2023, deoarece majoritatea își exprimă îngrijorarea cu privire la starea economiei, a mediului și a securității mondiale. Întrucât anul 2022 a fost marcat de COVID-19, de conflicte internaționale, de probleme economice și de o urgență climatică din ce în ce mai profundă, mulți sunt de acord că a fost un an dificil. Ca de obicei, există o diferență marcantă între modul în care oamenii consideră că anul care se încheie i-a tratat pe ei și familia lor și modul în care a avut impact asupra țării lor în ansamblu.
În medie, în toate cele 36 de țări, mai mult de jumătate (56%) descriu anul 2022 ca fiind un an rău pentru ei înșiși și pentru familia lor. Chiar mai mulți (73%) spun că a fost un an rău pentru țara lor. Și totuși, aceste cifre sugerează un anumit grad de îmbunătățire. Ambele sunt mai bune decât cifrele corespunzătoare pentru 2021 (care au fost de 58% și, respectiv, 77%) și net superioare față de 2020, când 90% au spus că a fost un an rău pentru țara lor și 70% că a fost un an rău pentru ei și familia lor.
În 15 din cele 36 de țări analizate, peste 80% dintre acestea consideră că anul 2022 a fost un an prost pentru țara lor, cu un maxim în Marea Britanie și Ungaria (ambele cu 87%). Doar în patru dintre piețe (Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, ambele cu 44%, și în China și Elveția, ambele cu 48%), mai puțin de jumătate dintre cei chestionați consideră că 2022 a fost un an rău.
Situația economică
În ceea ce privește previziunile pentru 2023, aproximativ jumătate dintre respondenți au o viziune mult mai pesimistă cu privire la ceea ce va aduce anul viitor. O mare parte din acest negativism se referă la situația economică, dar se extinde dincolo de economie, cuprinzând dezastrele legate de climă, utilizarea armelor nucleare și chiar impactul cu asteroizi și vizitele extratereștrilor.
79% dintre respondenți consideră că prețurile din țara lor vor crește mai repede decât veniturile populației în 2023, în timp ce 75% spun că inflația va fi mai mare în 2023 decât în 2022. 74% spun de asemenea că ratele dobânzilor vor crește, 68% consideră că rata șomajului va crește, iar jumătate spun că marile piețe bursiere se vor prăbuși la anul.
Și mai îngrijorător este faptul că aproape jumătate (46%) consideră că este probabil ca țara lor să trebuiască să fie salvată cu fonduri de urgență de la Fondul Monetar Internațional, iar cei din Africa de Sud (78%) și Argentina (70%) sunt deosebit de îngrijorați de această posibilitate.
Securitatea globală
Securitatea mondială a fost în atenția tuturor în 2022, în contextul în care în mai multe părți ale lumii există zone de conflict activ și în altele tensiunile internaționale sunt în creștere.
Posibila escaladare a acestor conflicte a sporit îngrijorarea că armele nucleare vor fi folosite undeva în lume. Aproape jumătate (48%) consideră acum că acesta este un scenariu probabil, mai degrabă decât o simplă posibilitate, în creștere semnificativă față de 34%, cât am văzut anul trecut în această perioadă. Această anxietate este deosebit de mare în Indonezia (69%), precum și în Peru și Columbia (ambele 62%).
România, alături de vecina Ungaria, sunt cele mai puțin încrezătoare într-un posibil conflict nuclear, cu 34%, respectiv 28%.
Rolul tehnologiei ca potențial factor negativ este, de asemenea, recunoscut. Mai mult de patru din 10 (44%, în creștere de la 38% anul trecut) spun că este probabil ca hackerii unui guvern străin să provoace o întrerupere globală a activității IT. Aproape jumătate dintre ei consideră că un program de inteligență artificială care nu poate fi oprit va provoca ravagii semnificative în țara lor, deși, în mod încurajator, această proporție a scăzut semnificativ față de anul trecut , cu 15 procente.
La acest capitol, românii se află mai jos în clasament, cu doar 27% care se tem de posibile atacuri cibernetice, în timp ce doar 16% și-au arătat îngrijorarea cu privire la folosirea malițioasă a inteligenței artificiale.
În mod surprinzător, printre preocupările de securitate ale lumii se află și evenimente cosmice, dar și invazii extraterestre. 22% cred că este probabilă o lovitură de asteroid pe Pământ în 2023 (față de 16% anul trecut), în timp ce 18% se așteaptă ca extratereștrii să viziteze Pământul (față de 14% anul trecut), dar, ca întotdeauna, indienii sunt cei mai predispuși să aștepte vizitatori din spațiul cosmic (43% dintre ei consideră că acest lucru se va întâmpla probabil anul viitor).
Situația climatică
Cei mai mulți oameni din întreaga lume cred că vom asista la mai multe consecințe ale schimbărilor climatice în 2023. De exemplu, 65% spun că este probabil ca în țara lor să aibă loc mai multe fenomene meteorologice extreme anul viitor.
Mai mult de jumătate (57%) consideră, de asemenea, că 2023 va fi probabil cel mai călduros an înregistrat vreodată țara în care locuiesc, în timp ce aproximativ unul din trei (36%) sunt și mai pesimiști, considerând că este probabil ca anumite zone din țara lor să devină de nelocuit din cauza unui eveniment meteorologic extrem în cursul anului viitor.
Mai mult de patru din zece (45%, față de 39% anul trecut) se așteaptă ca un dezastru natural să lovească un oraș important din țara lor. Există o variație deosebit de mare între țări în această privință, îngrijorarea variind de la un maxim de 78% în Indonezia, 66% în Turcia și 65% în Statele Unite, până la mai puțin de 25% în Irlanda, Ungaria și Israel (toate 24%), Elveția și Danemarca (ambele 23%) și România (22%).
Așteptările privind realizarea unor progrese majore în combaterea schimbărilor climatice sunt relativ scăzute. Doar aproximativ o treime dintre respondenți consideră că este probabil ca numărul de biciclete să depășească numărul de mașini în capitala lor (34%) sau că va fi dezvoltată o tehnologie revoluționară care va stopa schimbările climatice (32%).
Schimbări sociale
Șase din zece (60%) respondenți anticipează că anul viitor nu vor mai exista blocaje Covid-19 în țara lor, deoarece oamenii revin la o anumită formă de normalitate. În China și Coreea de Sud, aproximativ jumătate dintre persoanele intervievate (43% și, respectiv, 44%) consideră că este probabil să se întâmple acest lucru. În timp ce în Indonezia, marea majoritate (82%) sunt foarte încrezători că nu vor mai avea parte de alte blocaje în 2023.
37% consideră că va deveni normal ca întreprinderile din țara lor să implementeze o săptămână de lucru de patru zile în cursul anului 2023. Proporția celor care cred că mult mai mulți oameni își vor trăi viața în lumi virtuale este practic neschimbată față de anul trecut, respectiv 56%.
La nivel global, aproximativ unul din trei (34%, față de 28% anul trecut) consideră că este probabil ca oamenii din țara lor să devină mai toleranți unii față de alții, dar există diferențe masive de la o țară la alta. În România, doar 17% consideră că nivelul de toleranță va crește în 2023.
Avansul tehnologic
Aproximativ jumătate (47%) se așteaptă ca o rachetă să fie lansată spre Marte în cursul anului viitor, în timp ce 39% consideră probabilă lansarea unui serviciu de turism spațial care va oferi călătorii pentru a ajunge pe Lună.
Mai puțini – 27% – cred că este probabil că se va reuși implantarea unui implant în creierul uman pentru a restabili amintirile pierdute.
În România, 41% s-au arătat pentru lansarea unei rachete spre Marte, 35% față de serviciul de turism spațial spre Lună, respectiv 18% pentru un implant care să ne aducă înapoi amintirile pierdute.
Perspective generale pentru 2023
În ciuda negativității și incertitudinii din jurul viitorului, doi din trei (65%) se așteaptă totuși la un an 2023 mai bun decât cel pe care l-au trăit în 2022, variind de la 36% dintre japonezi la 85% dintre brazilieni. În China, optimismul a scăzut de la 94% în 2022 la 83% în 2023.
Optimismul pentru anul viitor a scăzut semnificativ (cu peste 10 puncte procentuale) în 24 dintre cele 32 de țări analizate anul acesta și anul trecut, cu scăderi deosebit de mari în Suedia (-26 de puncte), Italia, Danemarca și Coreea de Sud (toate cu 19 puncte) și Japonia (-18 puncte).
Doar pe o singură piață optimismul a crescut – Brazilia – și chiar și acolo a crescut doar marginal (de la 82% la 85%). În cazul României, nivelul de optimism a scăzut considerabil, de la 80% în anul precedent, la 63%.
Întregul sondaj poate fi găsit aici.