Guvernul spaniol a reușit să aplice o reformă a pensiilor fără a întâmpina proteste din partea muncitorilor și liderilor de sindicat. În schimb, partidele de opoziție, în special cu tendințe conservatoare, s-au arătat împotriva acestei inițiative.
Planul reformist a primit aprobarea consiliului de miniștri joi, pe 16 martie. Totuși, el așteaptă aprobarea în plen pentru a fi promulgat. Premierul Spaniei, Pedro Sanchez, este membru al Partidului Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE). În Parlament, PSOE este minoritar, bazându-se pe girul altor formațiuni politice pentru ca proiectele sale să fie aprobate. Aliații Partidului Socialist Muncitoresc, de centru-stânga, includ și formațiunea de stânga Podemos.
Măsurile luate de Spania pentru pensii
O nouă generație, așa-numiții „baby boomers” (născuți între 1946 și 1964), se apropie de pensie. În întâmpinarea acestui fapt, guvernul spaniol a adoptat o reformă a sistemului de pensii, conform căreia contribuțiile la bugetul de stat vor crește treptat în următorii ani. Această măsură a fost propusă pentru ca sistemul să rămână sustenabil, în ciuda unei îmbătrâniri a populației care se menține ridicată. Totuși, atât subvențiile de la stat, cât și pensiile minime sau care tind spre minimum, vor fi majorate.
Un alt proiect luat în considerare este acela de a stabili o „cotă de solidaritate”. Astfel, persoanele cu averi mari ar avea o contribuție socială suplimentară de plătit. Niciuna dintre măsurile propuse nu a fost considerată problematică de populația generală și de liderii sindicali. În schimb, opoziția a criticat proiectele, îndeosebi pe cel al cotei de solidaritate.
Astfel, Partidul Popular (PP), cu o poziționare ideologică de centru-dreapta, a considerat că taxarea suplimentară a bogaților este asupritoare față de cei care au dobândit mari averi și antimeritocratică. Alberto Nunez Feijoo, liderul PP, a afirmat că aceasta este „o nouă taxă pe muncă și talent”, într-o declarație citată de g4media.ro.
Cum a reușit Spania unde Franța a dat greș
În Franța, protestele bântuie mai multe orașe mari, în special Franța și Marsilia, încă din luna ianuarie. Atunci a fost adusă în discuție creșterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani. Muncitorii, reprezentați de liderii sindicatelor, continuă să scandeze în stradă împotriva Guvernului și a președintelui francez, Emmanuel Macron.
În Spania, până în 2027, vârsta retragerii din activitate va ajunge la 67 de ani. Motivul pentru care acest avans al vârstei de pensionare nu a stârnit reacții puternice din partea populației este majorarea treptată a pragului la care se poate ieși la pensie. Totodată, cota de solidaritate este susținută de partidele de stânga ale Spaniei, precum și de grupările muncitorești.
În Franța, protestatarii provin de pe întregul spectru politic, fiind o nouă situație în care dreapta și stânga, inclusiv variantele radicale ale celor două direcții, se unesc pentru un scop comun. Un caz similar a fost reprezentat în anii trecuți de „vestele galbene”. Din 2018, de când s-a decis creșterea prețului la carburanți, și până în 2020, inclusiv în starea de urgență, manifestanții au fost activi pe străzile marilor orașe din Franța.
