Conform vicepremierului Kelemen Hunor, România nu are nicio șansă de a intra în spațiul Schengen în prima parte a anului 2023. „Nu trebuie să ne mințim singuri”, afirmă acesta, fiind convins că țara noastră poate obține suspendarea controalelor la graniță prima oară pentru transportul de pe cale aeriană, abia apoi pe cale terestră, însă nu mai devreme de 2024.
Împotrivirea Austriei, o mișcare imprevizibilă
Decizia cancelarului austriac Karl Nehammer de a stopa intrarea României în Schengen este categorisită de vicepremierul Kelemen Hunor drept „una mizerabilă”. Pe lângă faptul că problemele electorale interne ale acestuia nu au fost revolvate, cancelarul a provocat dificultăți și pentru România. Vicepremierul „spune lucrurilor pe nume” precizând că există o lipsă de solidaritate la nivel european.
„Eu cred că a fost o mișcare absolut imprevizibilă a colegilor din Austria, o decizie mizerabilă care nu a rezolvat problema cancelarului, că a pierdut alegerile și probabil va pierde în continuare. Nu a rezolvat problema, a creat o problemă pentru noi și a creat o nemulțumire absolut justificată din partea românilor la adresa guvernului austriac. Asta e… vrem, nu vrem, trebuie să spunem lucrurilor pe nume. (…) O lipsă de solidaritate la nivel european. UE, instituțiile europene și statele membre aveau nevoie de un succes și era posibil pe Schengen, că în perioadă de criză, de război, totuși suntem capabili să mergem înainte solidari, cu toate greutățile, că nimeni nu spune că nu apar probleme pe granița turco-bulgară, dar chestia asta trebuie rezolvată, nu să blochezi o intenție a tuturor statelor membre, mai puțin tu că ai o problemă internă. Nu cred că Aurescu putea să știe care va fi decizia cancelarului austriac pentru că nici colegii lui de partid nu știau și acest lucru vi-l spun din discuțiile mele în Partidul Popular European”, a declarat Hunor.
Conform vicepremierului, ne amăgim și ne mințim singuri și ar trebui să ne așteptăm abia din 2024 ca lucrurile să înainteze.
Să nu ne amăgim singuri
„Degeaba ne amăgim și nu trebuie să ne mințim singuri. În a doua jumătate a anului, sub președinția spaniolă, nu spun că nu trebuie să încercăm. Trebuie să încercăm, s-ar putea să reușim cu calea aeriană, cu aeroporturile, apoi terestru, dar nu înainte de 2024. Dar cred că după ce se termină povestea asta cu alegerile regionale în Austria se poate rediscuta cu Austria, mai ales că ei au primit garanții inclusiv financiare privind întărirea graniței turco-bulgare”, afirmă liderul UDMR.
România așteaptă să se alăture spațiului Schengen de unsprezece ani. Deși aceasta avea sprijin din partea a 26 de state membre ale UE, nu a reușit să intre în spațiul european de liberă circulație. Austria a oprit, în anul 2022, decizia care valida România, în Consiliul JAI, pentru alăturarea la Schengen, unanimitatea fiind o condiție. Și Olanda i s-a alăturat, ținând cont că nu dorește aderarea Bulgariei, vecina țării noastre.
„Veto-ul Austriei rămâne în vigoare până când situaţia se va schimba fundamental”, spune cancelarul Karl Nehammer.
Când va adera România la Schengen?
Bogdan Aurescu, ministrul de externe, a precizat la finalul lunii ianuarie 2023, în cadrul reuniunii cu șefii diplomațiilor din statele membre a UE, că a purtat discuții cu oficialii, care i-ar fi oferit asigurări legate de spijinul României în situația Schengen. Acesta a mai declarat că „este prematur să vorbim despre un calendar de aderare a României”.
Ministrul de externe a mai adăugat faptul că a fost asigurat de omologul său suedez în privința începerii consultărilor pe care președinția din Suedia vrea să le inițieze cu statele potrivnice aderării României și bulgariei la Schengen.
„Este foarte important ca aceste consultări pe care le va începe Suedia să ajunga la concluzii și apoi să vorbim despre un calendar. Este greu de estimat că Austria își va schimba poziția înaintea alegerilor interne (n.r.- de la sfârșitul lunii ianuarie). Este prematur să vorbim despre un calendar de aderare”, a explicat Aurescu.
Acesta mai amintește și despre discuțiile dintre Bulgaria și Olanda. „Nu trebuie să uităm că Bulgaria mai are de discutat şi cu Olanda, nu doar cu Austria. Prin urmare, există o serie de solicitări din partea Olandei care trebuie să îşi găsească un anumit răspuns din partea autorităţilor de la Sofia”, a spus oficialul, potrivit hotnews.ro.
