Admiterea completă a României în spațiul Schengen, inclusiv terestru, se apropie de final. Austria a anunțat recent că renunță la opoziția sa, iar decizia de acceptare oficială a aderării va fi dată pe 12 decembrie.
În cadrul următoarei reuniunui a Consiliului de Justiție și Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene, care va avea loc pe 12 decembrie, va fi confirmată oficial acceptarea României și Bulgariei în Spațiul Schengen terestru. Informația este confirmată pe site-ul Consiliului European.
Conform sursei citate: „Președinția a introdus pe ordinea de zi a reuniunii miniștrilor adoptarea deciziei Consiliului de stabilire a datei pentru eliminarea controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România și între acestea. Ambele țări aplică deja integral normele Schengen de la 31 martie 2024.
Controalele la frontierele aeriene și maritime interne cu Bulgaria și România au fost, de asemenea, eliminate începând cu această dată. Miniștrii vor face, de asemenea, un bilanț al situației generale a spațiului Schengen. (…) Discuția se va axa pe creșterea securității generale prin digitalizare.”
Când scăpăm de controale
Anunțul deciziei acceptării României în spațiul Schengen, nu înseamnă însă, automat, și eliminarea tuturor controalelor. Acesta vor fi menținute, în regimt provizoriu, încă șase luni.
„Avem și o declarație politică din partea guvernului austriac, a ministrului de Interne, că se va vota această decizie. Deci prin urmare nu mai există niciun stat care să se opună. Și conform deciziei care stă la bază acestei schimbări de atitudine a Austriei, vom mai avea șase luni de controle provizorii la frontierele interne. Care intră de altfel în procedura standard. Cred că din vară, nu vom mai avea nici controale terestre la expirarea acestor șase luni”, a explicat politologul Ștefan Popescu.
De ce s-a răzgândit Austria
Potrivit acestuia, motivele pentru care Austria și-a schimbat poziția sunt numeroase. Acestea țin atât de progresele României, cât și de situația din Ucraina și Republica Moldova.
„Cred că a fost posibil ca Austria să se răzgândească pentru că a existat o cooperare mai bună între cele două țări. Aici aș aminti, odată cu remanierea guvernului, schimbarea ministrului de Externe, în primul rând, care nu a efectuat nici o vizită la Viena în plină criză a relațiilor cu Austria și numirea unei specialiste pe afaceri europene, în persoana doamnei Luminița Odobescu. Ddar și schimbarea de la Ministerul de Interne. Sunt lucruri despre care nu se vorbește, dar care au contat cu adevărat. Bineînțeles, contează și nevoia de a conecta mai bine Ucraina și Republica Moldova cu Uniunea Eurppeană. Ceea ce se înscrie prioritățile strategice ale Uniunii Europene. Și, bineînțeles, cred că a existat și o motivație economică. Pentru că creșterea economică în zona euro este destul de slabă. Iar prin această decizie nu poate decât să se aducă un plus”, a explicat politologul
Transportatorii, primii câștigați
Primii beneficiari ai acceptării în spațiul Schengen terestru sunt companiile de transport din România.
„Companiile de transport vor fi puternic avantajate. Dar și companiile care operează în domeniul carburanților, a comercializării carburanților. Pentru că România devine o rută de transport interesantă dinspre Grecia spre Europa Centrală. Și atunci, fără îndoială, acest lucru va cântări foarte mult. Și fiecare cetățean, de altfel, pentru că nu trebuie să excludem sau să minimalizăm valoarea simbolică a acestei integrări”, a mai precizat Ștefan Popescu, citat de adevarul.
