Analiștii Financiari din cadrul asociației CFA România sunt de părere că leul va scădea în comparație cu moneda euro. Iar rata anticipată a inflației va înregistra o valoare medie de 5,45%, în scădere de la 5,73%.
Datele colectate și analizate de CFA, în luna mai 2024, arată faptul că 88% din specialiștii financiari preconizează un curs valutar de 5,0130 lei comparativ cu euro. Daca ne referim la indicatorul de încredere macroeconomică al CFA, acesta a suferit o ușoară majorare în luna mai. Indicatorul a crescut cu 0,3 puncte, ajungând la valoarea de 47,4 puncte. Situație datorată majorării cu 1,1 puncte a componentei de condiții curente a indicatorului.
Deficitul bugetar suferă ajustări
Datele furnizate de sondaj mai arată faptul că deficitul bugetului de stat preconizat pentru anul 2024 este anticipat. Valoarea medie a prognozei a crescut la 6%, comparativ cu analiza anterioară, în care valoarea medie se situa la 5,7%. În ceea ce privește anticipațiile de creștere a economiei, acestea s-au menținut la o valoare constantă de 1,9%.
„Luna mai a adus o ajustare în sens crescător a deficitului bugetar aşteptat pentru acest an. Anticipatiile atât în ceea ce priveşte rata inflaţiei, cât şi ratele de dobânda au reintrat în trendul descendent. Însă reducerea ratei inflaţiei către ţintă va fi lentă, principalul risc fiind politica fiscală”, a spus Adrian Codirlaşu.
Indicele ROBOR la 3 luni, este posibil să atingă 5,71% în perioada următoare. Acesta este folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei. Daca ne raportăm la evoluția proprietăților în orașe, majoritatea analiștilor, (42%), anticipează o scădere în următoarele 12 luni. O parte din specialiști sunt de părere că prețurile se vor menține constant, iar restul de 16% se așteaptă la o majorare.
Specialiștii consideră prețurile supraevaluate
De asemenea un alt detaliu important scos din sondaj este că 68% din participanți consideră că prețurile actuale sunt supraevaluate. În timp ce 26% sunt de părere că acestea sunt corect evaluate.
Datoria publică raportată la PIB este preconizată majorării la 54% în următoarele 12 luni.
„Acolo unde am intervenit prin plafonare, adică la alimentele de bază, energie și gaze, se înregistrează cele mai mari scăderi. Asta demonstrează că am acționat corect și vom continua pe această direcție ca să ducem inflația sub 5% până la finalul anului”, a declarat premierul acum ceva timp.
Ritmul lent al scăderii inflației a făcut ca Banca Națională să nu reducă dobânda de referință de 7%. Politica prudentă a BNR ține cont de riscul ca politica fiscală a guvernului să sufere modificări în anul 2024. Prin urmare, dacă guvernul va decide noi majorări ale taxelor și impozitelor, efectul pe termen scurt va consta într-o nouă creștere a inflației.
Comparativ cu aprilie 2023, în aprilie 2024, prețul la faina a scăzut cel mai mult (-30,34%), iar energia electrică s-a ieftinit cu 3,08%. Banca Naţională a României a revizuit în scădere, evoluția inflației. Astfel, se anticipează o scădere până la 3,5% până la finalul anului 2025, potrivit romaniatv.
