INS anunță că majorările pentru carburanţi, gaze și energie au ridicat mult prețurile din industrie. Bineînțeles, asta este o veste proastă pentru noi toți, pentru că înseamnă încă un val de scumpiri în lanţ.
50% este foarte mult
Astfel, aceste creșteri de preţuri în industrie pe toată linia în aprilie, anul acesta, față de aceeași perioadă din 2021 este de… 50 de procente la produse, la poarta fabricilor.
Pe cale de consecință, ne așteaptă o vară cu prețuri tot mai mari în magazine, cu scumpiri de până la 20%, așa după cum estimează economiștii.
În mare, la extracția de petrol și gaze prețurile au urcat cu 262%, la fabricarea produselor din țiței s-au dublat, la fel și la energia electrică și termică. În zona alimentară, creșterea este cu 24 de procente. Mai scumpă a fost și fabricarea de îmbrăcăminte ori de substanțe chimice.
Una peste alta, media arată că avem o creștere a prețurilor producției industriale de la un an la altul de aproape 50%.
Creșteri cu 20 de procente, de la o lună la alta
Consultat de un post TV, profesorul de macroeconomie la ASE Mihai Roman a declarat că „Este înșelătoare (creșterea) pentru că atâta vreme cât pentru produsele exportate creșterea de prețuri a fost cu doar 24% față de creșterea internă a prețurilor de producție cu 60% asta arată că greul în economia românească a fost dat de producția internă. Am avut 13,8%, probabil vom ajunge la peste 20% inflație. Până la sfârșitul acestui an, este posibil ca în comparație cu anul trecut să avem în anumite luni și creșteri cu 20%”.
Și în cazul fabricării mobilei, prețurile din industrie au urcat cu 17%. Aurica Sereny, Asociația Producătorilor de Mobilă: „Preţurile care au fost luna trecută nu le mai regăsim. Firmele ar trebui să-şi crească preţurile ca să nu intre în faliment”.
BNR nu este optimistă
„Avem începând cu iulie 2021 o creştere extrem de rapidă a preţurilor, ceea ce reflectă un şoc puternic sau un fenomen de criză, înseamnă o creştere într-o perioadă scurtă, bineînţeles că reflectă un fenomen advers cu totul şi cu totul deosebit. În spatele acestei creşteri a preţurilor de consum din România, ca şi din mai toate ţările europene, este o creştere a costurilor de producţie şi, în special, a costurilor cu energia, deci a preţurilor la energie. Toate formele de energie, inclusiv combustibilii. Se mai adaugă, tot pe partea de costuri, adâncirea sincopelor din lanţurile internaţionale de valoare adaugată cauzate de sancţiuni, reticenţa companiilor vizavi de relaţiile comerciale cu Rusia şi iminenţa unor noi seturi de măsuri în trimestrul 1”, sune, luna trecută Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
„Sunt majorări de amploare. Dacă ar fi fost numai ţiţeiul sau numai electricitatea… s-au cumulat toate, energie electrică, gaze naturale, într-adevăr aici par să fie mai mici la gaze naturale, dar având în vedere dependenţa multor economii europene de gaze naturale impactul a fost şi este major. Suntem o economie deschisă, nu noi stabilim preţurile la energie, la petrol, la gaze naturale şi este bine când discutăm în public ca s-o spun aşa direct să ne vedem şi lungul nasului. Nu noi stabilim aceste preţuri. Suntem sub impactul lor pentru că am deschis economia de mai mult de 30 de ani. Din 1990 nu mai avem o economie închisă şi nu avem cum să o protejăm decât cu subvenţii”, a mai explicat Isărescu.
