Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, a declarat recent în ce condiții se poate aplica reducerea sporurilor bugetare la un plafon de 20% din valoarea totală a salariilor. O măsură care, de altfel este cuprinsă în reforma salarizării din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Astfel, Marcel Boloș a precizat că „ Dacă mă întrebați din punctul de vedere al mandatului care s-a dat reprezentanților Guvernului, este dat pentru sistemul de sporuri, acel plafon de 20% ca să se aplice la fondul total de salarii și nu la salariul de bază.
Acesta este mandatul dat de către Guvernul României. Pe legea salarizării și pe ceea ce înseamnă această negociere pentru acest plafon, va trebui să avem foarte bine fundamentate circumstanțele obiective. Dacă aplicăm la fondul total de salarii cei 20%, înseamnă că avem o limită maximă a fondurilor pe care le alocăm pentru sporuri”.
Marcel Boloș: „ Acest lucru îl așteaptă toți bugetarii”
„Acest lucru îl așteaptă toți bugetarii. Din 50% sau 80% sporuri să revii la plafonul de 20%, toată lumea înțelege acest lucru și se așteaptă la această reducere a plafonului maxim”, a adăugat Marcel Boloș.
Echipa ministerială are în vedere înlocuirea plafonului de cheltuieli, estimat la 9,4% din PIB pentru sistemul de pensii, cu un indicator care, în egală măsură va asigura stabilitatea financiară dar fără să afecteze posibilitatea de actualizare respectiv de majorare a pensiilor în viitorul apropiat.
Totodată, oficialul din Guvern subliniază faptul că plafonul de 9,4% din jalonul reformării sistemului public de pensii se întinde pe o perioadă de 50 de ani, de altfel „un termen foarte lung” în accepțiunea ministrului Boloș.
De asemenea, acestea mai precizează că la nivelul statelor europene plafonul de cheltuieli amintit este de aproximativ 13% din PIB.
„Termenul pentru care noi avem acest plafon de 50 de ani este unul pe termen foarte lung, să menții astfel de plafon de cheltuieli, în condițiile în care media acestui plafon de cheltuieli în statele europene ajunge undeva la 13% din PIB. Deci e limpede că din această perspectivă n-aș vrea să se înțeleagă că, ne urmărește Comisia Europeană în declarațiile noastre, că noi dorim eliminarea acestui plafon, ci înlocuirea indicatorului cu unul care poate să aducă tot disciplină financiară”, potrivit Dig 24.
Pensiile speciale, prinicpalul impediment pentru care jaloanele din PNRR nu pot fi îndeplinite
Aparent, precizează ministrul, chiar dacă Guvernul aplică măsura de reducere a pensiilor speciale, tot ar mai fi nevoie de aplicarea unor măsuri suplimentare pentru a se crea spațiul bugetar necesar pentru sistemul public de pensii.
„Noi dacă am face această reducere a pensiilor speciale și am rămâne cu plafonul de 9,4% din PIB n-am rezolva pe fond pe 50 de ani problema actualizării și a majorării pensiilor, pentru că avem aproape spre 115 miliarde de lei fondul de pensii general și 12 miliarde de euro în fondul de pensii speciale, ceea ce denotă că oricâte măsuri luăm în privința pensiilor speciale, mai avem nevoie și de alte măsuri pentru a creea spațiul bugetar necesar pentru sistemul de pensii”, a declarat oficialul din Guvern.
Totodată, ministrul Boloș a explicată că Ministerul Muncii este principalul coordonator al reformei și, toate jaloanele cuprinse în PNRR nu pot fi înaintate până ce nu este soluționată problema pensiilor speciale.
„Până rezolvăm jalonul cu pensiile speciale, care se regăsește în cererea de plată numărul 3, noi nu putem înainta cu celelalte jaloane. Comisia a cerut ca cele 3 reforme cu impact bugetar major, pensiile speciale, pensiile generale și legea salarizării bugetarilor, să fie analizată la impact pentru a vedea care este impactul macro asupra bugetului și pentru a vedea dacă noi asigurăm condiția de sustenabilitate pentru cele 3 reforme, condiție comună”.
