Coaliția de guvernare a decis ca toate instituțiile publice (școli, spitale etc.) și companiile de stat (cantine, restaurante, depozite alimentare etc.) de pe teritoriul României să fie obligate să cumpere în principal alimente autohtone, de la producătorii locali organizați în lanțul scurt de aprovizionare.
Organizațiile menționate anterior vor avea posibilitatea să achiziționeze produse din alte state UE doar în ultimă instanță.
Anunțul a fost făcut de senatorul PNL George Scarlat, care a mai menționat că noua măsură ar putea fi aplicată în viitorul apropiat și mediului privat.
„Vom veni clar cu amendament la această lege pentru a introduce acest mecanism de aprovizionare pe lanțul scurt inclusiv comercianților, fie ei mici sau mari, din România”, a precizat oficialul liberal, care este președinte al Comisiei pentru agricultură din Senat.
Conform proiectului de lege adoptat de coaliția de guvernare, lanțul scurt de aprovizionare este definit drept „circuit de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici angajați în activități de cooperare și de dezvoltare economică locală, precum și relații geografice și sociale strânse între producători, procesatori și consumatori”.
Practic, lanțul va funcționa „de la fermă la consumator”, în conformitate cu Pactul ecologic european și Strategia „De la fermă la consumator” a Comisiei Europene.
„Beneficiarul din lanțul scurt de aprovizionare este persoana juridică de drept public și privat cu capital majoritar de stat care desfășoară activități de alimentație publică în regim comercial sau cu circuit intern de tipul cantine, restaurante, magazine alimentare, depozite alimentare”, se mai arată în proiect, scrie Profit.
Nivelurile lanțului scurt de aprovizionare
Noua lege adoptată de Senat spune că „lanțul scurt de aprovizionare” este organizat pe 7 niveluri.
Acesta începe de la raza administrativ-teritorială a unei comune, apoi cea a unui oraș sau a unui municipiu, a unei județ și a unei regiuni, a „întregului teritoriu național al României”, și, ulterior, a „întregului teritoriu Uniunii Europene”.
„Beneficiarii sunt obligați să respecte și să aplice lanțul scurt de aprovizionare în ordine crescătoare, în mod gradual, începând de la Lanțul 1 până la Lanțul 7.
Exemplu: Astfel, X, entitate publică, se aprovizionează de la fermierul Y din comuna Z conform Lanțului 1.
Dacă nu găsește alimentele la cantitatea sau calitatea dorită, X poate să meargă să se aprovizioneze de la A din orașul B, învecinat cu comuna Z, B și Z făcând parte din Lanțul 2.
Dacă A nu găsește alimentul la cantitatea și calitatea dorită în Lanțul 2, X se aprovizionează din orașul D care face parte, alături de B și Z, din județul I, toate fiind incluse în Lanțul 3.
Dacă X nu găsește alimentul la cantitatea și calitatea dorită în Lanțul 3, se aprovizionează din oricare dintre județele M, N sau O care, împreună cu județul I, fac parte din aceeași regiune, formând regiunea F conform NUTS 2 (organizarea dministrativp a UE – n.r.) și Lanțul 4. Dacă X nu găsește alimentul la cantitatea și calitatea dorită în Lanțul 4, se aprovizionează din oricare dintre județele S1, T1 sau R1, care fac parte din regiunea STR conform NUTS 1, formând Lanțul 5.
Dacă nu găsește alimentul la cantitatea și calitatea dorită în Lanțul 5, X se aprovizionează de oriunde de pe teritoriul național, formând Lanțul 6.
Dacă nu găsește alimentul la cantitatea și calitatea dorită în Lanțul 6, X se aprovizionează de oriunde de pe teritoriul Uniunii Europene, formând Lanțul 7”, explică autorii proiectului.
Accesul instituțiilor de stat la lanțul scurt de aprovizionare
Proiectul de lege prevede faptul că instituțiile de stat vor putea accesa lanțul scurt de aprovizionare superior doar în anumite condiții. Acestea sunt:
a) produsul alimentar nu există în lanțul scurt de aprovizionare curent;
b) produsul alimentar din cadrul lanțului scurt de aprovizionare curent nu îndeplinește standardele de calitate pentru activitatea economică desfășurată;
c) relațiile comerciale sunt afectate în cadrul lanțului scurt de aprovizionare curent;
d) prețul de achiziție al produsului alimentar din cadrul lanțului scurt de aprovizionare curent este mai mare decât cel din cadtul lanțului scurt de aprovizionare imediat superior;
e) în cadrul lanțului scurt de aprovizionare curent există o vânzare în pierdere mai mare de 30 de zile;
g) prețul de vânzare către consumator din cadrul lanțului scurt de aprovizionare curent este mai mare decât cel din cadrul lanțului scurt de aprovłzłonare superior.
Dacă nu vor respecta aceste condiții, instituțiile în cauză vor fi amendate cu o sancțiune contravențională în valoare de 5% din valoarea contractului.
Ce produse vor trebui achiziționate
Proiectul de lege prevede că, până la data de 1 ianuarie 2023, instituțiile publice și companiile de stat sunt obligate să cumpere produse autohtone în cuantum de minimum 50% din totalul alimentelor achiziționate.
Ulterior, până la 1 ianuarie 2024, procentul va crește la cel puțin 75%.
De altfel, în textul de lege sunt menționate categoriile de produse care se vor achițizona conform lanțului scurt de aprovizionare:
a) Pentru filiera de produs came se aplică prevederile pentru următoarele specii: porc, pasăre, oaie, capră, vită, pește;
b) Pentru filiera ouă se aplică prevederile pentru toate categoriile;
c) Pentru filiera de produs legume se aplică revederile pentru următoarele categorii: cartof, fasole (boabe), fasole verde, ceapă, usturoi, morcov, țelină, păstârnac, pătrunjel de rădăcină, varză, castraveți, pătlăgele roșii, vinete, ardei, salată verde, ridiche, sfeclă roșie, brocoli, conopidă, gulie, ciuperci, dovlecel verde, verdețuri aromatice, dovleac, mazăre, porumb zaharat și praz;
d) Pentru filiera de produs fructe se aplică prevederile prezentului act normativ pentru următoarele categorii: mere, pere, prune, piersici, caise, cireșe, vișine, struguri, pepeni, căpșuni, gutui, nuci, afine, mure, cătină, coacăze, zmeură și alune;
e) Pentru filiera miere de albine se aplică prevederile pentru toate sortimentele de miere;
f) Pentru filiera de produs lapte se aplică prevederile pentru toate produsele lactate;
g) Pentru filiera de produse de panificație se aplică prevederile pentru toate tipurile de pâine și produse de panificație.
Ce amenzi riscă furnizorii
Furnizorii din acest mecanism creionat de oficiali sunt de fapt fermierii și membrii cooperatori sau cooperativele agricole.
Potrivit legii, dacă aceștia nu-și repectă condițiile din caietul de sarcini, vor fi sancționați „cu amendă în cuantum de 5% din valoarea contractului”.
De asemenea, guvernanții au decis că: „Reprezentanții organizațiilor interprofesionale pentru produse agroalimentare, înființate în conformitate cu prevederile Regulamentului UE nr. 1308/2013 referitoare la Organizarea Comună de Piață și cu legislația națională privind organizațiile interprofesionale pentru fiecare filieră de produs, raportează anual, până la data de 31 octombrie, producția prognozată pentru anul următor pentru categoriile de produse menționate”.
Ce spune Consiliul Concurenței
Reprezentanții Consiliului Concurenței au susținut că noua lege adoptată de Senat, prin care instituțiile publice și companiile de stat din domeniul agro-alimentar sunt obligate să se aprovizioneze cu produse autohtone, ar putea conduce la dezvoltarea economică locală și la relații mai strânse între producătorii locali și consumatorii finali.
Însă,„o intervenție a statului în sectorul comercializării produselor alimentare prin intermediul unor acțiuni de tipul celor cuprinse în propunerea legislativă ar trebui realizată cu prudență, efectele resimțindu-se pe întregul lanț de aprovizionare”, au avertizat oficialii instituției.
Practic, recomandările Consiliului a fost „de a nu ridica bariere la intrarea pe piață, ca urmare a achizițiilor realizate de beneficiari din lanțul scurt de aprovizionare”.
„Recomandarea vine în contextul în care, inclusiv stabilirea în sarcina beneficiarilor a unui prag de achiziții de produse alimentare de minim 75% din necesarul acestora de achiziții, coroborat cu instituirea unor arii geografice, astfel cum este prevăzut în proiectul de ăropunere legislativă, ar putea conduce în practică la garantarea unei piețe de desfacere unui număr limitat de furnizori”, au mai transmis reprezentanții Consiliului.
Totodată, oficialii Consiliului au mai atras atenția că definirea lanțului de aprovizionare prin raportare la anumite arii geografice, ar putea duce de fapt la limitarea posibilității beneficiarilor de alegere a furnizorilor de produse agroalimentare.
„Criteriile obiective, menționate în proiectul de propunere legislativă, care ar permite unui beneficiar să acceseze un lanț scurt de aprovizionare superior, deși extensive, ar putea să nu acopere, în practică, diversitatea factorilor pe care se construiește opțiunea de achiziție a produselor agroalimentare de către beneficiari”, a mai transmis Consiliul Concurenței.
