Sondajul Băncii Japoniei arată o înrăutățire a sentimentului mediului de afaceri pe fondul creșterii costurilor, al prăbușirii yenului și al pandemiei COVID-19.
Starea de spirit în afaceri a producătorilor japonezi s-a înrăutățit pentru al treilea trimestru consecutiv în perioada iulie-septembrie, potrivit unui sondaj al băncii centrale, în timp ce a treia economie ca mărime din lume s-a luptat cu creșterea costurilor, cu prăbușirea yenului și cu restricțiile impuse de pandemie. Perspectivele de afaceri ale marilor producători au scăzut la plus 8 în septembrie, de la plus 9 în iunie, a arătat luni sondajul „tankan” al Băncii Japoniei.
Sentimentul din sectorul serviciilor s-a îmbunătățit ușor față de acum trei luni, a arătat sondajul, deși comercianții cu amănuntul au fost mai puțin optimiști din cauza creșterii costurilor de trai care rezultă din prețurile mai mari ale materiilor prime și din slăbirea yenului.
Presiune în Japonia
Indicele măsoară sentimentul corporatist prin scăderea numărului de companii care afirmă că condițiile de afaceri sunt negative din cele care le consideră pozitive. Economia Japoniei se află sub presiune, deoarece prăbușirea yenului exacerbează presiunile legate de costul vieții, declanșate de invazia Rusiei în Ucraina. Scăderea valorii yenului, care luna trecută a atins minimul ultimilor 24 de ani în raport cu dolarul american, a dus la creșterea costului importurilor de alimente și energie, împovărând gospodăriile și comercianții cu amănuntul.
Cea de-a doua mare economie a Asiei, care se luptă cu o creștere stagnantă de zeci de ani, se confruntă, de asemenea, cu mai mult de doi ani și jumătate de restricții la frontieră legate de pandemie, care urmează să fie ridicate începând cu 11 octombrie. Economia Japoniei a înregistrat o creștere anuală de 3,5% în al doilea trimestru, dar analiștii se așteaptă ca aceasta să fi încetinit în al treilea trimestru, deoarece încetinirea cererii globale și creșterea costurilor materialelor afectează exporturile și consumul, conform Aljazeera.
Spre deosebire de China, care a avut mereu o politică orientată spre propriul univers economic, cultural și militar, Japonia, de-a lungul istoriei, în mai toate momentele de unitate națională, a ales să se apere prin cartea atacului. Sigura etapă istorică când Japonia unită nu și-a îndreptat atenția spre continent, este cea de după al doilea război mondial, în primul rând din cauza restricțiilor impuse de americani prin articolul 9 din Constituția Japoniei, care diminua dramatic forța de apărare, în al doilea rând datorită interesului strategic-economic, de a se axa mai degrabă pe industria auto a Japoniei – Toyota, Honda, Daihatsu, Nissan, Suzuki, Mazda, Mitsubishi, Subaru, Isuzu, Kawasaki, Yamaha, și Mitsuoka, care a înflorit economia niponă, decât să blocheze fondurile în flota imperială a Țării Soarelui Răsare, în condițiile în care flota SUA asigura securitatea țării.
