Bomba gravitațională B61-13, de treizeci de ori mai puternică decât cea de la Hiroshima, se va număra printre armele nucleare tactice din arsenalul american, scie Le Figaro.
Departamentul American al Apărării a anunțat dezvoltarea unei noi bombe nucleare gravitaționale, B61-13, o variantă modernizată a tradiționalului B61.
Această decizie depinde totuși de „autorizarea și aprobarea Congresului”, Parlamentul american, precizează comunicatul de presă al DoD (Departamentul Apărării). Comunicatul mai spune că „producerea B61-13 nu va crește numărul total de arme în stocul nostru nuclear”.
Era nevoie de o nouă bombă atomică?
Noile B61-13 vor înlocui oficial anumite B61-7 care figurează în arsenalul nuclear tactic american. Acestea sunt aproximativ 200 de bombe B61, din care circa o sută sunt amplasate în Europa. Dezvoltarea acestei noi arme nucleare tactice „reflectă un mediu de securitate în schimbare și amenințări tot mai mari din partea potențialilor adversari”, a afirmat secretarul adjunct al apărării, John Plumb, care remarcă faptul că „Statele Unite au responsabilitatea de a continua să desfășoare capacitățile de care avem nevoie pentru a descuraja în mod credibil și, dacă este necesar, să răspundem la atacurile strategice și să ne asigurăm aliații”.
„Flexibilitate suplimentară”
Noile B61-13 vor avea un „randament superior” faţă de precedentele B61-12 și vor fi „livrabile cu aeronave moderne, întărind descurajarea adversarilor și asigurarea aliaților și partenerilor, oferind președintelui opțiuni suplimentare împotriva anumitor ținte militare mai dificile și de mare anvergură”, precizează textul comunicatului.
„B61-13 reprezintă o etapă rezonabilă pentru a gestiona provocările unui mediu de securitate extrem de dinamic”, a explicat John Plumb, care menţionează „flexibilitatea suplimentară” a acestei arme.
Până acum, B61-12 au fost cele mai moderne dintre bombele nucleare americane, mai ales mai precise decât versiunile anterioare ale seriei B61, dar și mai puțin puternice, cu o încărcătură de „doar” 50 de kilotone – ceea ce este deja semnificativ mai mare decât cea de la Hiroshima şi cele 12 kt ale sale. Noile B61-13 vor combina precizia bomelor B61-12, dar va avea puterea bombelor B61-7 cu care vor împărți același focos de 360 kt (de 30 de ori mai mare decât cel de la Hiroshima).
Totuși, această decizie de a construi o nouă bombă pare să aibă mai puțin de-a face cu o nevoie militară decât cu încheierea unui acord politic menit să scape de ultima armă cu putere de o megatonă din arsenalul american: B83-1. Această armă a fost planificată inițial să fie retrasă din serviciu sub președintele Obama, dar a fost reînviată de administrația Trump; de atunci a devenit un punct central al bătăliei dintre administrația Biden, care vrea să o retragă, și partizanii liniei dure din Congres, care vor s-o păstreze”, au precizat sâmbătă cercetătorii Hans Kristensen și Matt Korda într-o notă a Federației Oamenilor de Știință Americani (FAS).
Joaca cu megatonele
Bomba B83-1, care a intrat în serviciu în 1983, este, din 2015, cea mai puternică bombă americană, deoarece depășește o megatonă (1,2 mt mai exact, adică de trei ori mai mult decât viitoarea B61-13).
Această decizie de a dezvolta B61-13 vine „la scurt timp după ce B61-12 a început să fie produsă pe scară mare anul trecut și intră în prezent în stocul nuclear”, precizează cei doi cercetători, care amintesc că Statele Unite ale Americii au plănuit să construiască în cele din urmă 480 de bombe B61-12, care au fost inițial destinate să înlocuiască toate bombele gravitaționale din arsenalul nuclear american.
„Armă politică”
În mod logic, pentru ca stocul total să nu crească, numărul țintă de B61-12 ar trebui să scadă în favoarea B61-13, al căror număr ar trebui să fie „foarte limitat” – „poate de ordinul a 50 de arme – care urmează să fie construite la sfârșitul programului B61-12, în 2025”, adaugă Hans Kristensen și Matt Korda.
Potrivit FAS, acestea vor fi plasate doar în Statele Unite de către bombardiere strategice – B2 și viitorul B21 -, și nu în țările europene membre ale Alianței Atlantice, de avioane de vânătoare cu dublă utilizare (nucleară și convențională).
Cele aproximativ 200 de bombe atomice tactice americane aflate în prezent în stoc reprezintă doar o mică parte din arsenalul nuclear care include în principal așa-numitele arme strategice (cum ar fi rachetele intercontinentale de exemplu). Numărul total de focoase din Statele Unite este estimat de ICAN la 5.244 în 2023. Dar, de la administrația Trump, armele nucleare s-au extins peste Atlantic, iar republicanii, majoritari în Camera Reprezentanților, fac presiuni pentru ca mișcarea să continue. „Bomba B61-13 va fi a doua armă ‘politică’ recentă. Prima a fost focosul cu randament redus W76-2, desfășurat la sfârșitul anului 2019 pe submarinele Trident. Următoarea ar putea fi o rachetă de croazieră nucleară cu lansare de pe mare (SLCM-N), dacă ‘ulii’ apărării își realizează scopul”, concluzionează Hans Kristensen și Matt Korda.
