Cu ocazia Zilei mondiale a populației, Institutul Național de statistică (INS) a publicat anumite informații statistice referitoare la populația țării noastre. Astfel, potrivit datelor publicate de către INS, la data de 1 ianuarie 2022, populația rezidentă a țării noastre a fost înregistrată la 19.042,5 mii de locuitori, iar populația feminină era la acel moment majoritară, reprezentând 51,5% din totalul populației.
De asemenea, comparativ cu un an în urmă, fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat. Populația cu vârste cuprinse între 0 și 14 ani s-a redus cu aproximativ 4,4 puncte procentuale, ponderea acesteia reprezentând un total de 16,2% din totalul populației rezidente.
În același timp, ponderea populației cu vârstă egală sau mai mare de 65 de ani a crescut cu 0,2%, crescând de la 19,3% la 19,5%. Populaţia adultă, cu vârste cuprinse între 15 și 64 ani reprezintă 64,3% din total, în scădere cu 223 mii persoane faţă de începutul anului 2021. În cadrul populaţiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 15-19 ani, 45-49 ani, 50-54 ani, 55-59 ani și 60-64 ani şi a scăzut cea a grupelor de vârstă 20-24 ani, 25-29 ani, 30-34 ani, 35-39 ani și 40-44 ani.
Peste jumătate din români locuiesc în mediul urban
La 1 ianuarie 2022, regiunea de dezvoltare Nord-Est, care cuprinde judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava și Vaslui deţinea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,9% în populaţia rezidentă a ţării. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest formată din judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara și Timiş cu o pondere de doar 8,8% în populaţia rezidentă a ţării. Regiunea de dezvoltare Bucureşti–Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populaţia care locuiește în municipii și orașe reprezentând 86,8% din populaţia totală a regiunii.
Iar sporul natural al populației rezidente a continuat să fie negativ de -103,4 mii persoane, valori negative ale acestuia înregistrându-se și în profil teritorial, în toate regiunile ţării. Cel mai mare spor negativ s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia, cu -23,7 mii persoane, iar cel mai mic în regiunea București-Ilfov, cu -5,6 mii persoane. Valori negative semnificative ale sporului natural s-au înregistrat şi în regiunile Sud-Est -17,5 mii persoane, Sud-Vest Oltenia -14,3 mii persoane şi Nord-Est -13,1 mii persoane.
În același timp, evoluţiile semnificative înregistrate în societate, precum scăderea natalității, menținerea unui spor natural negativ, migrația internaţională, schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor căsătorite sunt numai unii dintre factorii consideraţi răspunzători de scăderea fertilităţii și, implicit, a populației rezidente, precum și a modificării structurii acesteia pe grupe de vârstă.
Vârsta medie a populației continuă să crească
O preocupare constantă a statisticii oficiale o reprezintă estimarea populației rezidente a României, precum şi calculul unor indicatori specifici. Astfel, se observă că vârsta medie a continuat sa crească, atingând nivelul de 42,3 ani la 1 ianuarie 2022.
Se poate remarca o accelerare a procesului de îmbătrânire demografică de la an la an, fapt reliefat prin creșterea ponderii populației vârstnice, de 65 ani și peste. Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 81,0, înregistrat la data de la 1 ianuarie 2005 la 120,0 persoane vârstnice la 100 persoane tinere , la data de 1 ianuarie 2022.
Se anticipează că numărul populației rezidente tinere, de vârstă preșcolară și școlară, va continua să aibă un trend descendent și va ajunge în anul 2030 la 3,12 milioane persoane, iar în anul 2060 la numai 2,15 milioane persoane comparativ cu 3,47 milioane în prezent, după cum a fost înregistrat în anul școlar 2022-2023, potrivit INS.
