Îmbătrânirea omului depinde de doi factori: genetica și mediul. Care, însă, nu au aceeași pondere. Un studiu al Universității din Oxford, publicat în Nature Medicine, arată că anumite elemente „externe”, precum stilul de viață, au un impact mai mare asupra sănătății și longevității decât predispoziția genetică a fiecărui individ.
Aceasta este o veste bună, deoarece fiecare dintre noi poate face multe pentru a-și îmbunătăți obiceiurile. Analizând datele de la 492 567 de persoane colectate de Uk Biobank, oamenii de știință au evaluat influența a 164 de factori de mediu și scoruri de risc genetic pentru 22 de boli legate de vârstă și mortalitate timpurie. Prin detectarea nivelurilor anumitor proteine din sânge, ei au urmărit ritmul în care oamenii îmbătrânesc în funcție de anumite cauze.
Stilul de viață este mai important pentru longevitate decât genetica
Alte studii genetice au arătat că genomul (patrimoniul genetic care caracterizează fiecare organism viu) are un efect modest asupra longevității. În schimb, factorii de mediu joacă un rol esențial în îmbătrânire și mortalitate prematură. Acest lucru este demonstrat, de exemplu, de faptul că durata de viață a omului a crescut de aproape două ori în ultimii 200 de ani. Asta în timp ce genomul a rămas stabil.
Principalii determinanți ai decesului prematur și ai îmbătrânirii sunt fumatul, statutul socio-economic și deprivarea, etnia, activitatea fizică, conviețuirea, somnul și bunăstarea fizică și mentală (inclusiv oboseala), precum și expunerile timpurii, inclusiv înălțimea și dimensiunea corporală la 10 ani și fumatul matern înainte și după naștere.
Fumatul, statutul socioeconomic și activitatea fizică sunt asociate cu 21, 19 și, respectiv, 17 boli. În general, factorii de mediu au un efect mai mare asupra bolilor pulmonare, cardiace și hepatice. Aici intră boli cerebrovasculare, cardiopatie ischemică, bronhopneumopatie obstructivă cronică, poliartrită reumatoidă, boli hepatice și renale. Pe de altă parte riscul genetic domină mai multe tipuri de cancer (sân, ovar, prostată și colorectal), boala Alzheimer, demența din toate cauzele și degenerarea maculară.
Atenuarea riscurilor de boli cronice
„Cercetarea noastră demonstrează impactul profund asupra sănătății al unor aspecte care pot fi modificate, fie de către indivizi, fie prin politici de îmbunătățire a condițiilor socio–economice, de reducere a fumatului sau de promovare a activității fizice”, comentează Cornelia van Duijn, autor principal al studiului. „Deși genele joacă un rol–cheie în afecțiunile cerebrale și în unele tipuri de cancer, rezultatele noastre evidențiază potențialul de atenuare a riscurilor de boli cronice ale plămânilor, inimii și ficatului, care sunt cauze majore de invaliditate și deces la nivel mondial”.
„Venitul, codul poștal și mediul de proveniență nu ar trebui să determine șansele de a trăi o viață lungă și sănătoasă, dar studiul confirmă că aceasta este realitatea pentru mult prea mulți oameni”, comentează Bryan Williams, director științific al British Heart Foundation. „Știm de ceva timp că factorii de risc, cum ar fi fumatul, ne afectează sănătatea inimii și a sistemului circulator, dar această nouă cercetare subliniază cât de larg este domeniul de acțiune privind riscul de îmbolnăvire, inclusiv de boli cardiovasculare, și de deces prematur. Avem nevoie urgentă de o acțiune guvernamentală îndrăzneață. Asta pentru a aborda barierele de depășit care împiedică atât de multe persoane să aibă o sănătate bună”, potrivit corriere.
