Infofinanciar > Esential > Știm ce facem? O soluție ce ar putea răci regiunile de coastă ale SUA amplifică valurile de căldură ce izbesc Europa
Esential

Știm ce facem? O soluție ce ar putea răci regiunile de coastă ale SUA amplifică valurile de căldură ce izbesc Europa

Știm ce facem? O soluție ce ar putea răci regiunile de coastă ale SUA amplifică valurile de căldură ce izbesc Europa
foto: Facebook

O tehnică de geoinginerie concepută pentru a reduce temperaturile ridicate din California ar putea intensifica involuntar valurile de căldură din Europa. Așa indică unui studiu care cercetează consecințele neintenționate ale intervenției regionale asupra schimbărilor climatice.

Lucrarea arată că intervențiile direcționate pentru scăderea temperaturii într-o zonă ar putea aduce beneficii temporare anumitor populații, dar acest lucru trebuie să fie pus în balanță cu potențialele efecte secundare negative în alte părți ale lumii și cu gradele variabile de eficacitate în timp.

Tehnica de iluminare a norilor

Tehnica de geoinginerie se numește ”de iluminare a norilor marini” presupune pulverizarea de aerosoli reflectorizanți (de obicei sub formă de sare de mare) în norii stratocumulus de deasupra oceanului pentru a reflecta mai multă radiație solară înapoi în spațiu. Teoretic e o idee bună, practic situația e cam nașpa.

Autorii studiului au declarat că descoperirile sunt „înfricoșătoare”, deoarece în lume există puține sau chiar niciun regulament care să împiedice aplicarea la nivel regional a tehnicii de iluminare a norilor marini.

Lipsa controalelor înseamnă că există puține mijloace de a împiedica țările, orașele, companiile sau chiar persoanele bogate să încerce să își modifice climatul local. Atenție, chiar dacă acest lucru este în detrimentul persoanelor care locuiesc în altă parte. Ceea ce ar putea duce la concurență și conflicte majore.

Chiar știm ce facem?

Recenta creștere bruscă a temperaturilor globale a determinat unele instituții de cercetare și organizații private să se angajeze în cercetări de geoinginerie care erau mai demult practic tabu.

În Australia, oamenii de știință încearcă de cel puțin patru ani strategii de iluminare a norilor marini pentru a încerca să răcească Marea Barieră de Corali.

La începutul acestui an, oamenii de știință de la Universitatea din Washington au pulverizat particule de sare de mare pe puntea de zbor a unui portavion dezafectat, USS Hornet, ancorat în Alameda, în Golful San Francisco. Acest experiment a fost întrerupt de administrația locală pentru a-i permite să evalueze dacă spray-ul conține substanțe chimice care ar putea reprezenta un risc pentru sănătatea oamenilor sau animalelor din zona golfului.

Consecințe

Noua lucrare sugerează că astfel de consecințe ar putea fi mult mai extinse și mai greu de prevăzut. Publicată în Nature Climate Change, lucrarea susține că demonstrează că efectele de iluminare a norilor se pot diminua sau inversa pe măsură ce condițiile climatice se schimbă din cauza impactului uman deja dramatic al arderii combustibililor fosili și a pădurilor.

Utilizând modele computerizate ale sistemului terestru privind clima în 2010 și 2050, autorii au simulat impactul a două operațiuni de iluminare a norilor desfășurate deasupra unor regiuni diferite din nord-estul Oceanului Pacific, una în zona subtropicală de lângă California și una în zona latitudinilor medii de lângă Alaska. Ambele au fost concepute pentru a reduce riscul de căldură extremă în regiunea țintă, coasta de vest a SUA.

Ce alegem?

În mod contraintuitiv, operațiunea cea mai îndepărtată a avut un impact mai mare. Deoarece a exploatat „teleconexiunile”, legături în sistemul climatic între părți ale lumii îndepărtate geografic.

Simularea din 2010 a sugerat că operațiunea din apropierea Alaskăi ar reduce riscul expunerii la căldură periculoasă în regiunea țintă cu 55%, în timp ce testul subtropical, mai apropiat, ar provoca câștiguri mai mici, dar totuși semnificative, de 16%.

Cu toate acestea, în simulările climatului mai perturbat din 2050, aceleași două operațiuni au produs rezultate foarte diferite. Pentru că au existat mai puțini nori, temperaturi de bază mai ridicate și o încetinire a circulației meridionale. În aceste condiții, operațiunea din apropierea Alaskăi ar avea un efect drastic redus. În timp ce operațiunea subtropicală ar crește temperaturile – opusul rezultatului dorit.

Bine la ei, rău la noi

Consecințele din afara regiunilor vizate au fost, de asemenea, foarte diferite între 2010 și 2050. Simulările au sugerat că Europa ar fi răcită de strălucirea norilor marini din Pacificul de Nord. Cu toate acestea, până în 2050, operațiunea de răcire locală ar crește stresul termic. L-ar crește în întreaga lume, în special deasupra Europei.

„Studiul nostru este foarte specific”, a declarat Jessica Wan. Wan face parte din echipa de cercetare a UC San Diego’s Scripps Institution of Oceanography. „Acesta arată că luminarea norilor marini poate fi foarte eficientă. Asta pentru coasta de vest a SUA. Dar ar putea fi ineficientă în viitor și ar putea provoca valuri de căldură în Europa”, spune cercetătoarea.

Ea a declarat că rezultatele ar trebui să preocupe factorii de decizie politică. Și să îi determine să stabilească structuri de guvernanță și orientări privind transparența. Și nu doar la nivel global, ci și la nivel regional.

„Chiar nu există o guvernanță a geoingineriei solare în acest moment. Acest lucru este înfricoșător. Știința și politica trebuie să fie dezvoltate împreună”, a spus ea. „Nu vrem să fim în situația în care o regiune este forțată să facă geoinginerie pentru a combate ceea ce o altă parte a lumii a făcut pentru a răspunde secetelor și valurilor de căldură.”