Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a spus că se aşteaptă ca Suedia şi Finlanda să devină membre oficiale ale alianţei în anul care vine, conform unei declaraţii făcute într-un interviu acordat DPA.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a declarat într-un interviu că se aşteaptă ca Suedia şi Finlanda să devină membre oficiale ale alianţei în noul an, însă nu a putut să precizeze când acest lucru se va întâmpla exact. El a menționat însă că este „absolut încrezător că procesul de ratificare va fi finalizat la timp”.
Generalul NATO consideră că Turcia va accepta într-un final aderarea celor două state
Stoltenberg a menționat că este încrezător că procesul de ratificare va fi finalizat la timp și că nu se aşteaptă ca Turcia să blocheze aderarea pentru o perioadă mai lungă de timp. Turcia, cel mai estic membru al NATO, a refuzat până acum să ratifice protocoalele de aderare care ar deschide calea pentru aderarea Finlandei și Suediei la alianță.
Turcia susţine că Suedia şi Finlanda sprijină organizaţii teroriste, motiv pentru care a refuzat să ratifice protocoalele de aderare care ar permite acestor ţări să se alăture NATO.
Poziția Turciei, o posibilă răzbunare
Turcia a fost criticați de aliații săi din NATO pentru cumpărarea sistemelor de apărare antirachetă S-400 din Rusia, care a dus la suspendarea exporturilor de arme către Turcia. Acest lucru a fost văzut de unii ca posibilul motiv pentru poziția Turciei față de aderarea Suediei și Finlandei la NATO, deoarece Ankara a acuzat aceste două țări că sprijină „organizații teroriste” precum Partidul Muncitorilor din Kurdistan.
Suedia şi Finlanda au solicitat aderarea la NATO în mai, ca urmare a războiului Rusiei în Ucraina. Până la sfârşitul lunii iunie, se părea că disputa asupra presupusului sprijin al Suediei şi Finlandei pentru „organizaţiile teroriste” a fost soluţionată.
Turcia nu este mulțumită cu rezultatele din prezent
Turcia afirmă că încă nu au fost respectate acordurile încheiate în trecut, în special de către Suedia. În special, Ankara cere extrădarea suspecţilor terorişti. Ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, a declarat săptămâna trecută într-o conferinţă de presă cu omologul său suedez, Tobias Billstrom, că nu au ajuns nici măcar la jumătatea drumului în implementarea acordurilor.
Ministrul turc a criticat, printre altele, faptul că Curtea Supremă suedeză a oprit recent extrădarea jurnalistului cerut de Ankara, Bulent Kenes.. Atunci când a fost întrebat dacă nu ar fi mai bine să existe opţiunea de suspendare a drepturilor de vot ale unor ţări precum Turcia, Stoltenberg a spus că nu există niciun motiv să se speculeze care ar fi abordarea dacă tratatul fondator este negociat astăzi.
El a remarcat, de asemenea, că există diferenţe de opinie între aliaţi în ceea ce priveşte problemele democraţiei şi statului de drept, dar a menţionat că NATO oferă un forum important pentru ca aliaţii să-şi exprime îngrijorările, conform Economica.