Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a vorbit despre o posibilă aderare în alinața militară a statelor Finlanda și Suedia în anul 2023. Totuși, acesta a spus că „se așteaptă”, dar nu garantează pentru acest lucru, mai ales că decizia ține în cea mai mare măsură de parlamentele din Turcia și Ungaria.
Stoltenberg nu a precizat data exactă la care vor adera cele două state nordice, întrucât nu a fost încă ratificat acordul.
Erdogan ține procesul pe loc
„Mă aştept (ca adeziunea să aibă loc în 2023), dar nu voi garanta data exactă, pentru că este vorba, bineînţeles, despre decizii suverane ale Parlamentului turc şi Parlamentului ungar, care nu au ratificat încă acordul”, a transmis secretarul general NATO.
Încă din luna mai a anului trecut există neînțelegeri cu Turcia și Ungaria în ceea ce privește lărgirea granițelor NATO cu Finlanda și Suedia.
„Am avut negocieri, şi ele au fost destul de exigente, în luna iulie a anului trecut, atunci când Turcia, Finlanda şi Suedia au convenit asupra unui memorandum comun în care ele descriu cum pot să-şi intensifice colaborarea, atât în ceea ce priveşte exporturile de arme, cât şi, de exemplu, în lupta împotriva terorismului”, a spus acesta.
Cere Turcia prea mult?
De asemenea, el continuat cu faptul că statele nordice au respectat acordul impus și „s-au angajat în mod clar să aibă o cooperare pe termen lung cu Turcia în aceste chestiuni”, conform hotnews.ro.
Referitor la aderarea Suediei la NATO, prim-ministrul a spus că țara sa nu poate și nici nu vrea să atingă unele lucruri impuse de Turcia pentru aderarea la NATO.
Stoltenberg a menționat că își dorește ca acest process să se finalizeze cât mai repede, „dar în același timp, este un process rapid în comparație cu toate procesele de aderare la NATO”.
„Sunt convins că acest lucru se va întâmpla, dar mă voi abţine să speculez asupra momentului exact”, a concluzionat secretarul general.
Acordul cu Turcia
Finlanda și Suedia au semnat în 2022 un acord tripartit cu Turcia, menit să depășească obiecțiile Ankarei față de apartenența lor la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord.
Acestea au solicitat în luna mai să adere la NATO ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina, dar Turcia s-a opus și a acuzat țările că adăpostesc militanți, inclusiv din Partidul Muncitorilor din Kurdistan, interzis în afara legii
Un punct de blocaj a fost extrădarea persoanelor pe care Turcia le consideră teroriști. Ankara și-a exprimat dezamăgirea față de o decizie luată la sfârșitul anului trecut de instanța supremă a Suediei de a opri o cerere de extrădare a unui jurnalist care ar avea legături cu savantul islamic Fetullah Gulen, acuzat de Turcia de o tentativă de lovitură de stat.
