Infofinanciar > Info > Strategia prin care statul își propune „eliminarea” pensiilor speciale. Cine și cum va fi afectat de proiectul de lege
Info

Strategia prin care statul își propune „eliminarea” pensiilor speciale. Cine și cum va fi afectat de proiectul de lege

Strategia prin care statul își propune „eliminarea” pensiilor speciale. Cine și cum va fi afectat de proiectul de lege
sursă foto dailybusiness.ro

Zeci de mii de pensii ar urma să scadă anul viitor, mai ales în situațiile anormale, de pensionari speciali care au lucrat în slujba statului. Proiectul face parte din reforma pensiilor, eșalon în Planul Național de Redresare și Reziliență.

Pensiile aflate în plată ar urma să fie recalculate astfel încât cuantumul să nu poată depăși salariul mediu pe care beneficiarul l-a încasat în ultimele 12 luni de muncă, conform unei legi puse în dezbatere publică. Asta înseamnă că nicio pensie specială sau de serviciu nu pot fi mai mari decât media veniturilor încasate în ultimele 12 luni consecutive înainte de pensionare.

În proiectul de lege se precizează și faptul că pensiile de serviciu (ale foștilor parlamentari, funcționari parlamentari sau personal auxiliar al magistraților, spre exemplu) pot reprezenta doar 65% din media veniturilor înregistrate în 12 luni de activitate consecutive, conform Antena 3.

Recalcularea pensiilor, considerată neconstituțională

Augustin Zegrea, fost președinte al Curții Constituționale, spune într-un interviu acordat RFI faptul că pensiile aflate în plată nu pot fi recalculate și că proiectul Guvernului de recalculare a pensiilor speciale are probleme de constituționalitate.

„Îi dau caracter retroactiv legii, ceea ce este interzis prin Constituție, articolul 15 din Constituție, legea dispune numai pentru viitor. Sigur, este o nuanță aici și o să stea unii să-mi spună că nu am dreptate, dar nu poți să vii să recalculezi, că ei nu spun că se reduce pensia, puteau să spună simplu se reduc pensiile cu atâta, ei spun că se recalculează pensiile în baza acestei legi, în termen de șase luni de zile se vor recalcula pensiile magistraților, pensiile aflate în plată, acest lucru nu este posibil din punct de vedere constituțional. Există practică a CCR, nu o decizie, mai multe, în care se spune că nu poți să faci acest lucru. Au încercat și în alte state să-și bată joc de magistrați, state vecine cu noi și foarte nervoase în lupta asta împotriva nu știu cui”, comenta proiectul de lege al Guvernului fostul președinte CCR.

Marius Budăi a declarat la Prima TV faptul că nu va mai exista nicio pensie care să depășească salariul primit de beneficiari. Totodată, vârsta de pensionare pentru magistrați crește la 65 de ani de la 60 de ani.

Reforma pensiilor reprezintă un eșalon în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, iar fără adoptarea unei reforme cu privire la pensiile speciale, România riscă să piardă bani europeni.

Ce spune proiectul de lege al Ministerului Muncii

„Proiectul de act normativ stabilește că nicio pensie de serviciu nu va putea să mai depășească salariul primit în perioada activă, dar și faptul că pensiile care sunt deja în plată se vor recalcula pentru a respecta noul principiu și pentru a elimina discriminările între cei care sunt deja în plată și viitorii pensionari.

Un alt element de noutate constă în creșterea vechimii în specialitate la minim 15 ani, iar pentru justiție aceasta va fi de minim 25 de ani, fără perioade asimilate, iar baza de calcul se reduce de la 80% la 65% din media veniturilor brute din 12 luni consecutive de activitate, cu excepția magistraților, potrivit deciziilor CCR.

Astfel, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, indiferent de vârstă, dar care au cel puţin 25 de ani vechime realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la cerere şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul, însă cuantumul pensiei nete nu poate fi mai mare decât 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul”, se precizează într-un comunicat emis de Ministerul Muncii pe data de 20 decembrie.