Analiza realizată de Asociația Energia Inteligentă indică o creștere a sărăciei energetice în ultima perioadă, în ciuda implementării măsurilor de plafonare a prețurilor la gaze și energie electrică. Conform studiului asociatiei, intervențiile guvernamentale împotriva sărăciei energetice, care s-au bazat predominant pe subvenții și prețuri fixate de stat, nu au reușit să producă efectele așteptate.
Asociația subliniază că, după evaluarea Matricei Sărăciei Energetice din Studiul AEI, s-a constatat că politicile de combatere a crizei energetice au contribuit, de fapt, la intensificarea sărăciei energetice.
Analiza relației dintre salariul minim pe economie și costurile efective ale gazelor naturale evidențiază faptul că scăderea venitului real al populației, chiar și în contextul subvenționării costurilor energiei, a accentuat fenomenul sărăciei energetice în România.
Studiu despre costurile energie
Conform studiului, principalele cauze ale sărăciei energetice includ veniturile insuficiente ale populației, care au înregistrat o scădere în ultimii trei ani, exacerbate de inflație și de eficiența energetică scăzută a clădirilor din România.
Conform HotNews, România se plasează în UE pe:
locul 5 sub aspectul prețului gazelor naturale medii achitate de consumatorul final, după ce s-a scăzut compensarea realizată de statul român.
locul 12 la creșterea prețurilor efectiv achitate de populație.
locul 9 sub aspectul nivelului prețului, achitat efectiv de populație după ce s-au scăzut compensațiile acordate de autorități.
locul 21 în topul european al creșterii prețului la energie electrică între 2020 și 2023 la populație, dacă considerăm prețul efectiv plătit de populație.
locul 6 la creșterea costurilor cu energia în contractele de gaze și energie electrică, într-o gospodărie între S12020 – S12023
locul 22 în ceea ce privește resursele alocate pentru criza energetică.
Românii au avut în anul 2022, costuri în medie cu 93% mai mari cu energia în gospodărie (gaze naturale și energie electrică) decât în anul 2020 (iar anul 2023 costuri mai mari cu 83%).
Analizând de câte salarii minime din anul 2023 ar fi fost necesare pentru a achita creșterea costurilor cu energia în gospodărie în perioada 2023 – 2020, se poate ajunge la concluzia că dacă considerăm prețurile efectiv achitate pentru gaz și energiei electrică de români, România s-ar plasa pe locul 4 în rândul țărilor europene sub aspectul impactului creșterii prețului la energie.
