Românii care emigrează reprezentă un fenomen cât se poate de documentat: în 2022, s-a atins un nou vârf al exodului, depăşind recordul stabilit în 1990, la deschiderea graniţelor. Şi există din ce în ce mai multe motive pentru care românii pleacă. Faptul că nu găsesc jobul şi salariul dorite aici este, desigur, principalul aspect, dar aproape niciodată singurul.
În 10 ani, numărul celor care fac naveta în afara ţării pentru muncă a crescut cu 100.000, astfel că numărul total este de 300.000 – cât un oraş mare al ţării noastre. Conform datelor puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Statistică (INS), actul de a face naveta s-a accentuat şi între graniţele României. Astfel, în ultimii 10 ani, sunt cu 150.000 mai mulţi oameni care lucrează în altă localitate din judeţul lor decât cea în care locuiesc. De asemenea, cei care sunt nevoiţi să schimbe inclusiv judeţul pentru a merge la muncă sunt cu 300.000 în plus faţă de câţi erau în 2013.
Situaţia pe grupuri etnice și motivele plecării
Această „dinamică a navetei” este cu atât mai surprinzătoare cu cât există din ce în ce mai multe locuri de muncă vacante. De asemenea, croații, rușii lipoveni și polonezii cu rezidență în România reprezintă grupurile etnice care lucrează cel mai des în afara țării.
De asemenea, ne întrebăm: de ce pleacă rezidenții și cetățenii români atât de des? Răspunsurile sunt foarte variate. Dintre cei intervievați, 20% au plecat prin agenții de recrutare, în vreme ce 16% și-au găsit de unii singuri de lucru în alte țări europene. În schimb, 8% au ajuns în altă țară deoarece firma lor le-a cerut să se relocheze. Și motivele personale sunt importante, nu numai cele profesionale: 12% au plecat la muncă în străinătate pentru a-și urma partenerul sau partenera – media europeană e de 10%. De asemenea, 10% au plecat spre alte meleaguri pur și simplu în căutarea unei vieți mai bune.
În ce domenii excelează românii
Conform studiului, care a fost preluat de HotNews, cele mai frecvente domenii de activitate pentru românii din diaspora sunt „zona de IT (19% față de 11% la nivel global). Alte domenii includ finanțele (9%) și transportul și logistica (8%), precum și asistența medicală, producția și inginerie și educația (câte 7% fiecare)”.
Cele opt puncte procentuale în domeniul transportului și al logisticii reprezintă o pondere de două ori mai mare decât media europeană (4%), în vreme ce învățământul și educația nu sunt la fel de dorit pentru români ca pentru alți europeni (7% versus 12%).
Aproape jumătate dintre cei care aleg să muncească în afară au studii postuniversitare.
