Trăim în era digitală, în care informațiile sunt transmise la secundă. În acest cumul uriaș de știri și canale media, este foarte greu să câștigi încrederea publicului. Potrivit unui studiu desfășurat la nivelul țării, există o deconectare majoră a publicului de la știrile și afacerile publice din România. Interesul fiind scăzut și la nivelul noutăților legate de războiul din Ucraina.
Mai exact, este vorba de subiectele prezentate în mediul online de canalele de știri. Astfel, vorbim de o încredere scăzută a oamenilor față de majoritatea brandurilor media. Acest fenomen are mai multe cauze. Printre acestea se numără propaganda de partid pe bani publici și anchete blocare. La care se adaugă și campanii de denigrare a jurnaliștilor și accesul dificil la informații de interes public.
În 2022 au fost lansate noi canale atât de către televiziunea publică din România, TVR, cât și de către Euronews. Apoi, în martie 2023, Aleph TV, un canal TV de știri de 24 de ore pe zi fondat în 2020, și-a anunțat insolvența. Euronews a înființat un canal în limba română într-un parteneriat cu Universitatea Politehnica din București.
TVR și-a relansat canalul de știri de 24 de ore, TVR info, și un canal cultural. Ambele au fost închise în urmă cu un deceniu, aparent pentru a stabiliza finanțele organizației. Dar, situația pare a fi mai mult de atât. Canalul a fost închis la doar două luni după ce TVR Info a difuzat o acoperire detaliată a unui scandal. Care îl avea în centru pe premierul de atunci din partidul de guvernământ PSD. Scandalul implica plagiatul în teza sa de doctorat.
Radio și televiziune publică
Românii au încredere mai mare în informațiile difuzate la radio. Canalele de radio și televiziune de serviciu public din România apar în mod constant în topul celor mai utilizate mărci săptămânale. Începând din 2017, finanțarea lor provine direct de la bugetul de stat. Iar una dintre consecințe a fost îngreunarea posibilității jurnaliștilor lor de a acoperi subiecte controversate. Fiind impuse anumite limitări cu privire la analizarea cu atenție a deciziilor guvernamentale. Astfel, vorbim de o consecință dăunătoare pentru dezbaterea publică.
Liderii brandurilor media comerciale, offline și online, au rămas practic aceiași. ProTV este cel mai utilizat și cel mai de încredere brand din România, atât pentru consumul de știri offline, cât și online. Brandul este deținut de compania CME și operează în șase țări din regiune. Următorul brand media, în ceea ce privește utilizarea offline, este Antena 1. Care este un post de televiziune generalist deținut de români. Acesta este urmat de Digi24, un canal TV de știri 24 de ore din 24, cu poziții de lider atât offline, cât și online, de asemenea deținut de români.
Influența politică și banii publici
Implicarea politică în mass-media este o problemă frecventă în România. Echipele de investigație independente se plâng des. De faptul că subiectele de interes public sunt blocate de banii de propagandă și de dificultățile de utilizare a legilor privind libertatea de informare. Aceste subiecte variază de la casele de locuit finanțate din fonduri publice până la legislația în domeniul securității. Iar anumite subiecte pot să cauzeze probleme pentru membrii coaliției de guvernare PNL-PSD .
Problema banilor publici folosiți de politicieni și funcționari publici pentru a cumpăra tăcerea redacțiilor centrale și locale de știri rămâne nerezolvată. Iar situația s-a deteriorat. Cel puțin 10 milioane de euro au fost cheltuite de cele două partide din coaliție pentru o acoperire pozitivă, potrivit Europei Libere România. O încercare de a elimina protecția juridică a denunțătorilor a fost oprită de Uniunea Europeană. Jurnaliștii și redacțiile de știri incomode sunt atacate. Jurnalista de investigație Emilia Șercan a fost ținta a două campanii de denigrare. Dintre care cel puțin una a fost orchestrată de PNL, potrivit unui raport al Consiliului Europei.
Cu toate acestea, investitorii sunt din nou interesați de online și televiziune. Anul trecut, prima redacție de știri din România născută în mediul digital, HotNews, a fost cumpărată de o companie. Al cărei proprietar deține deja alte câteva site-uri de știri.
Publicitatea, o importantă sursă de venituri
Publicitatea este o sursă în creștere de venituri din mass-media – cu o creștere estimată de 20% a veniturilor digitale în 2022. Mediile online revendică acum mai mult de unul din trei euro, dintr-o piață publicitară totală estimată la 640 de milioane de euro.4
TVR Info și Euronews, în calitate de nou-veniți, au cote de piață modeste, dar se alătură unei piețe deja aglomerate pentru canalele de știri TV, cu cinci mărci în lista noastră permanentă de surse de știri TV, radio și presă scrisă (Digi 24, România TV, Realitatea Plus, Antena 3 CNN și B1TV). Canalul TV de știri 24 de ore pe zi Antena 3 a anunțat un parteneriat cu CNN International și și-a schimbat numele în Antena 3 CNN, pentru a încerca să crească recunoașterea mărcii.
Cele mai de încredere canale media din România
Utilizatorii români de știri, la fel ca și cei chestionați din țările vecine, au citat adesea știrile despre războiul din Ucraina ca fiind unul dintre factorii care îi determină să evite informațiile. Cu toate acestea, având războiul din Ucraina la granițele lor, toate redacțiile și toți jurnaliștii au un angajament de a acoperi bine acest subiect. În special, de a verifica și identifica știrile false. Cu toate acestea, în mai multe rânduri, persoanele intervievate au fost rugate să comenteze clipuri din jocuri video, prezentate ca fiind scene reale de război. Este posibil ca aceste greșeli să fi erodat și mai mult încrederea în știri, în general. Studiul a surprins cele mai de încredere canale media din România.
Încrederea românilor în canalele media. Sursă foto: Reuters Institute
Doar unul din trei membri ai publicului digital (32%) are încredere în mass-media în general. Cu încrederea din nou la un minim istoric, România servește drept studiu de caz despre modul în care banii de propagandă, direcționați către redacții cheie, și campaniile de defăimare împotriva jurnaliștilor de investigație afectează încrederea în mass-media și mândria profesională, pentru întreaga industrie. Studiul a fost realizat de Raluca Radu, profesor în cadrul Universității din București, conform Reuters Institute .
