Un nou studiu intitulat într-un mod cât se poate de sugestiv „Adevărul despre Noua Europă 2023”, descrie concepția Generației Z asupra capitalismului și a normelor de protecție a mediului. Totodată, sunt foarte interesați de modul de funcționare a societății și vor sa facă parte din procesul decizional, deși, nu acceptă ideea de obediență.
Sociologii precizează că tinerii de astăzi sunt cei care vor crea viitorul de mâine. Raportat la nivelul țării noastre, jumătate din membri generației Z au în plan să părăsească Europa în speranța că se vor bucura de un trai mai bun pe alte meleaguri.
Generația Z este dezamăgită profund de România zilelor noastre
Ștefan Chirițescu, chief strategy officer în cadrul companiei McCann Worldgroup și inițiator al studiului, îi descrie pe tinerii din Generația Z ca fiind nomazi, o generație globală. Nevoie de mișcare continuă este normală în cazul nostru. Barbu Mateescu, de profesie sociolog, împărtășește aceeași opinie cu Ștefan Chirițescu, potrivit lui Mateescu tinerii de azi nu au o perspectivă pozitivă în ceea ce înseamnă viitorul Europei, fiind de altfel, și unul din principalele motive pentru care vor să emigreze.
O altă ipoteză pe care studiul a lansat-o ține de faptul că tinerii din Generația Z nu mai sunt „legați de glie”, și consideră că vor putea descoperi mai multe șanse de a se dezvolta în alte locuri ale globului. Pentru ei mentalitatea dezvoltată de părinții lor, să spunem generația Millenials, bazată pe următoarea afirmație: „„M-am născut în Europa deci e destinul meu să rămân în Europa”, nu mai este de actualitate.
De asemenea, în toată acestă tranziție de generații și de mentalități intervine și psihologul Mihai Copăceanu, acesta precizează că remarcile părinților au mai mult impact asupra tinerilor care nu se informează despre orânduiala cetățenească fie că vorbim de politică, contextul economic și cel social:
„Au contact zilnic cu constatările și nemulțumirile din propria familie, cu gradul de nesatisfacție al părinților, cu frustrarea referitoare la insuficiența resurselor financiare, la corupția și lipsa de respect profesional și astfel sunt mult mai motivați de a părăsi țara”, potrivit adevarul.ro.
Tinerii din Generația Z vor să părăsească țara încă din adolescență
Psihologul își argumentează poziția precizând faptul că dorința tinerilor Z de a părăsi țara respectiv continentul rezidă încă din timpul studiilor preuniversitare, ghidați de speranța că vor beneficia de studii aprofundate în alte state sau poate un o viață care să le satisfacă toate nevoile. Această credință sau mentalitate este puternic influențată de nivelul de trai si serviciile pe care le observă și identifică în afara țării, adaugă psihologul.
Studiul pare să confirme ceea ce se întâmplă în realitatea de zi cu zi a Europei, altfel spus, 54% la dintre respondenți au răspuns că vremurile de aur ale Bătrânului Continent au rămas mult în în spatele prezentului și exclud posibilitate ca Europa să revină la vremurile de odinioară când a fost principalul lider global.
Raportat la nivelul Europei, majoritatea oamenilor din țara noastră alături de cei danezi, irlandezi, suedezi sau portughezi sunt de părere că Europa încă-și trăiește vremurile de aur. În acest sens, barbu Mateescu explică faptul că, la nivelul României această credință este influențată de componenta timp. Concret, România este membră a UE doar din 2007, prin urmare, românii încă așteaptă beneficiile pe care le-a oferit Uniunea, statelor membre în ce-a de-a doua jumătate a secolului XX.
„Țineți minte că vorbeam cu toții despre situația în care toate talentele, toate mințile românești care voiau să realizeze o diferență, simțeau nevoia să plece. Aveau impresia că doar afară pot să realizeze ambiția lor. Iată că și la nivel european acum tinerii au impresia că trebuie să plece”, a adăugat Cătălin Dobre.
Ce rămâne de făcut
Studiul analizează și percepția românilor în ceea ce privește capacitatea familiilor de a-și asigura nevoile de baza cum ar fi hrana. Aproximativ 50% dintre respondenți își fac griji în acest sens, 63% consideră că UE trebuie să-și îmbunătățească politica economică în timp ce 70% dintre români susțin că Europa trebuie să găsească o alternativă la capitalism.
„Românii cred că România este într-o situație deplorabilă”. Țara are o capacitate extrem de redusă de a semnala că reprezintă interesele cetățenilor români în Europa. Neadmiterea României în Schengen a fost un autogol de proporții istorice (și isterice) din acest punct de vedere și a reprezentat un semnal pentru societate că raportul de putere dintre UE și România e dezechilibrat în favoarea celei dintâi, fără să existe autorități naționale care să încerce să echilibreze balanța”, a apreciat Barbu Mateescu citat de adevarul.ro.
În aceste condiții nu există decât întrebarea ce este de făcut pentru ca tinerii din Generația Z să rămână în țară, unul din potențialele răspunsuri vine tot de la Mateescu care este de părere că tinerii au nevoie de ” Un stat funcțional în care vocea cetățenilor să se simtă auzită, sistemele de stat (educație, sănătate etc) să funcționeze iar cetățenii să fie egali în fața legii”, deoarece, „prosperitatea în sine, după câte se poate observa din ultimii 25 de ani, e insuficientă”.
