Cercetătorii de la IES-Europe au analizat datele statistice colectate de INS în perioada octombrie 2021 – octombrie 2022. Aceștia au ajuns la concluzia conform căreia autoritățile române trebuie să utilizeze, în cel mai scurt timp posibil, toate instrumentele monetare și non-monetare pe care le au la dispoziție pentru a tempera criza inflației, respectiv pentru a evita creșterea nivelului de sărăcie din țară în anul 2023.
Trei cercetători români, din cadrul IES-Europe: Christian Năsulea, Radu Nechita și Diana-Florentina Năsulea, au realizat un studiu al creșterii costului vieții, în relație cu rata inflației, definită de altfel ca fiind o creștere generalizată a prețurilor.
Banca Națională a României (BNR) prezice că rata inflației pentru sfârșitul anului acesta va fi de 16,3%. Nivelul acesteia pentru al treilea trimestru al anului 2022, a fost de 15,9%.
Anul acesta a venit cu o creștere a Indicelui Prețurilor de Consum, IPC, iar ratele inflației înregistrate de-a lungul anului nu au mai fost la un nivel atât de ridicat de la începutul anilor 2000. Însă inflația, cu toate că ne afectează pe toți, este mult mai violentă față de persoanele cu venituri mai mici.
Prețurile nu au crescut la fel pentru toate produsele
Cu toate că rata generală a inflației este de 15,9%, prețurile nu au crescut în același fel pentru toate produsele, mai ales că cele alimentare au înregistrat cele mai mari creșteri ale prețurilor. Se observă faptul că produse precum uleiul de gătit, care a înregistrat o creștere de 41.9% între octombrie 2021 și octombrie 2022, majorare semnificativă peste rata medie a inflației. Acest aspect este extrem de relevant în discuția despre efectul inflației asupra celor săraci, deoarece produsele alimentare au o pondere de 33,02% în cadrul coșului de consum de familie/persoană.
După alimente, energia și combustibilii sunt cele două produse care ies în evidență în urma creșterii prețurilor. Energia electrică a arătat o inflație de 32,4%, iar prețurile benzinei și motorinei au crescut cu 19,7%. Adunate, cele două au o creștere medie de 26,2% și au o pondere de 16,3% în coșul de consum.
Alimentele, energia și combustibilii reprezintă în total 49,2% din coșul de consum, înregistrând împreună o creștere medie a prețului de 26,2%.
Variația prețurilor 2021-2022 sursa: IES-Europa
Diferențele dintre cheltuielile bogaților și cele ale săracilor
Pentru a înțelege mai bine modul și motivul pentru care inflația îi afectează în special pe românii săraci, cercetătorii au realizat o figură de cheltuieli de consum, în care au comparat procentajele alocate de 10% din cei mai săraci români față de 10% din cei mai bogați români pentru produsele de consum de bază.
Pentru cetățenii cu venituri mici, unele categorii de servicii și produse au un impact mai mare la nivelul bugetului familiei. Anul trecut, cei mai săraci români alocau 48,5% din cheltuielile de consum pentru cumpărarea alimentelor și băuturilor nealcoolice, în comparație cu cei bogați, care alocau 24,2% din venituri.
Pentru energie, cei săraci alocau un procent de 15,2% din venituri, iar cei bogați 13,2% din același sector.
structura cheltuielilor de consum sursa: IES-Europe
structura cheltuielilor de consum sursa: IES-Europe
„Aceste diferențe, corelate cu ratele diferite de creștere a prețurilor pentru diverse categorii de produse și servicii, fac ca inflația să fie resimțită foarte diferit de către români din medii sau categorii de venituri diferite. Astfel, cei mai săraci 10% dintre români au ajuns să resimtă în luna octombrie o rată medie estimată a inflației de cel puțin 16,7%, cu cel puțin 1,4% peste rata calculată pentru toată populația României. La modul mai general, întreaga jumătate a populației României cu venituri mai mici a resimțit în luna octombrie o creștere a prețurilor mai mare decât rata oficială a inflației”, se arată în studiul IES-Europe.
