O informație circulă acum prin presa din Serbia, potrivit căreia ambasadele Statelor Unite ale Americii (SUA) din țările membre Consiliului Europei ar fi trimis note către Ministerele de Externe prin care se cere ca tema primirii Kosovo în cadrul instituției să nu fie introdusă pe lista de discuții a Comitetului Miniștrilor Consiliului Europei.
Această informație a apărut în publicația sârbă Politika, citată de Rador, de unde aflăm faptul că această problematică destul de intensă de pe continentul european nu ar trebui să fie adusă în discuție până când „Kosovo nu adoptă o poziție constructivă privind formarea Uniunii Comunităților Sârbești (ZSO) din Kosovo și astfel s-ar deschide posibilitatea ajungerii la un acord între Belgrad și Pristina”.
De asemenea, deja s-ar fi ajuns la un acord între Washington și reprezentanții în Consiliul Europei din Italia, Franța și Germania. Oficialii din partea Departamentului de Stat al SUA încă nu au venit cu lămuriri pe baza acestui subiect.
De menționat că Consiliul Europei nu face parte din cadrul Uniunii Europene (UE), fiind o instituție cu responsabilități diplomatice și juridice mai ales pentru că în subordinea sa se află și CEDO (Curtea Europeană pentru Drepturile Omului), potrivit G4Media.
Ce se întâmplă în Kosovo?
În condițiile în care SUA și aliații europeni exercită presiuni tot mai mari pentru a ajunge la un acord cu Serbia, prim-ministrul kosovar, Albin Kurti, a promis miercuri, 1 februarie, că va rezista oricărei încercări de „șantaj” în fața unui termen limită iminent din partea Occidentului pentru a ajunge la un acord. De luni de zile, emisarii occidentali fac naveta între capitalele sârbă și kosovară, în cadrul unui nou efort diplomatic pentru a rezolva tensiunile care durează de mult timp, la aproape 25 de ani după ce războiul dintre insurgenții de etnie albaneză și forțele sârbe a declanșat o campanie de bombardamente NATO care a pus capăt luptelor.
Însă, după mai bine de două decenii, Belgradul refuză în continuare să recunoască guvernul fostei sale provincii majoritar albaneze și, cu sprijinul puternicului aliat Rusia, a împiedicat intrarea teritoriului în diverse instituții internaționale, inclusiv în Organizația Națiunilor Unite.
În contextul în care războiul din Ucraina a declanșat o nouă incertitudine în Europa, SUA și UE par hotărâte să ajungă la un acord între Kosovo și Serbia pentru a pune capăt anilor de criză din Balcani. Potrivit lui Kurti, Kosovo se confruntă acum cu un termen limită pentru luna martie în scopul de a ajunge la un fel de acord cu Serbia, în ciuda unui munte de obstacole și a dezacordurilor.
„Suntem curajoși”
„Kosovo este o țară independentă și va fi mai bine și pentru Serbia să recunoască acest lucru”, a adăugat premierul, afirmând că un astfel de demers ar facilita probabil integrarea Belgradului în Uniunea Europeană. Pe fondul impasului, Kurti a insistat că responsabilitatea revine Serbiei, pe care a catalogat-o drept o „autocrație” care a favorizat legături strânse cu Kremlinul din Rusia și care continuă să destabilizeze sud-estul Europei.
Cu toate acestea, Washingtonul pare să facă presiuni asupra lui Kurti și a guvernului său pentru a ceda în privința unor probleme cheie, ambasada SUA din Pristina solicitând recent instituirea imediată a unei propuneri de lungă durată de formare a așa-numitei Asociații a municipalităților cu majoritate sârbă.
„Nu putem fi șantajați. Nu ne poate fi frică. Suntem oameni curajoși și ceea ce cerem este un tratament corect, egalitate și recunoaștere reciprocă”, a declarat oficialul. „Nu este corect să se facă presiuni asupra celei mai pro-europene, pro-americane și democratice țări din Balcanii de Vest”, a declarat Kurti. „Presiunea ar trebui să fie asupra Belgradului”.
Poziția Serbiei
De cealaltă parte, președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, spune că guvernul său este, de asemenea, sub presiune pentru a ajunge la un acord. Într-o alocuțiune națională televizată în luna ianuarie 2023, Vucic a declarat că a primit un ultimatum din partea țărilor occidentale pentru a normaliza legăturile cu Kosovo sau se va confrunta cu măsuri care vor aduce „mari daune” țării sale.
„Ei au spus că trebuie să accept acest plan, sau ne vom confrunta cu întreruperea procesului de integrare europeană, cu oprirea și retragerea investițiilor și cu măsuri economice și politice cuprinzătoare care vor cauza mari daune Republicii Serbia”, a declarat Vucic telespectatorilor.
