Statele Unite au impus sancțiuni Băncii Internaționale de Investiții, controlată de Rusia, afirmând că prezența acesteia la Budapesta a permis Moscovei să își extindă capacitatea de a spiona, de a desfășura „activități de influență dăunătoare” și de a se implica în acte de corupție din cadrul Uniunii Europene și al NATO.
De asemenea, Departamentul Trezoreriei SUA a desemnat pentru sancțiuni trei actuali sau foști directori ai băncii: cetățenii ruși Nikolai Kosov, Georgi Potapov și ungurul Imre Laszloczki, pentru că s-au asociat cu oficiali ruși în legătură cu afacerile IIB după invazia Kremlinului în Ucraina.
Banca, care s-a mutat de la Moscova la Budapesta în 2018, se descrie ca fiind un creditor multilateral care încearcă să stimuleze legăturile economice între membrii săi, în principal foste state comuniste, precum cele din Europa de Est. România, care fusese și ea membră, a ieșit Banca Internaţională de Investiţii (IIB) şi Banca Internaţională de Colaborare Economică (BICE), din cauza legăturilor cu statul rus. Legea a fost promulgată în noiembrie 2022 de președintele Klaus Iohannis.
Banca este o „armă a serviciilor secrete ale Rusiei”
Însă criticii au declarat că mutarea în Ungaria, membrul UE cu cele mai strânse legături cu Moscova, este periculoasă pentru SUA și aliații săi, un grup de senatori americani afirmând că este „considerată pe scară largă ca fiind o armă a serviciilor secrete ale Rusiei”. Banca a respins acuzația.
„Alegerea Ungariei de a continua să găzduiască IIB, entitatea controlată de Rusia, în cadrul UE și NATO, este un motiv de îngrijorare enormă”, a declarat miercuri ambasadorul SUA la Budapesta, David Pressman, în cadrul unei ședințe de informare.
Cei mai mulți dintre susținătorii IIB din UE, Cehia, Slovacia, Bulgaria și România, au părăsit sau sunt pe cale să se retragă din cadrul creditorului după ce președintele rus Vladimir Putin a început războiul din Ucraina în urmă cu un an. Cu activele înghețate, banca se confruntă cu o „incapacitate de plată iminentă”, a afirmat Trezoreria într-un comunicat. Ungaria este singurul membru UE rămas în cadrul IIB.
Relațiile tensionate dintre SUA și Ungaria
SUA au mai sancționat persoane din țările UE, inclusiv din Ungaria. Ultima dată, SUA au exercitat presiuni asupra Budapestei în 2014, când administrația Obama a interzis intrarea în SUA a mai multor oficiali maghiari, inclusiv a șefului biroului național de taxe, suspectați de corupție.
Sub conducerea lui Joe Biden, SUA nu au invitat Ungaria la un recent summit al democrațiilor, iar guvernul premierului Viktor Orban a fost adesea în dezacord cu Washingtonul și cu alți aliați din NATO în legătură cu războiul Rusiei din Ucraina. Budapesta a refuzat apelurile de a furniza Ucrainei arme pentru a se apăra și a făcut presiuni împotriva sancțiunilor impuse Rusiei.
Ungaria, alături de Turcia, a refuzat, de asemenea, să ratifice oferta Suediei de aderare la NATO din cauza criticilor aduse de această țară lui Orban într-o dispută cu UE privind statul de drept. Între timp, ministrul de externe Peter Szijjarto a vizitat săptămâna aceasta oficiali sancționați la Moscova pentru a asigura acorduri energetice, chiar dacă o mare parte din aliații UE ai țării depun eforturi pentru a-și reduce dependența de petrolul și gazele rusești.
Guvernul Ungariei a denunțat mișcarea Trezoreriei. „Americanii nu au renunțat să forțeze Ungaria să adopte poziția pro-război împărtășită de mulți dintre aliații noștri, dar Ungaria rămâne convinsă că pacea este singurul interes comun”, a declarat Gergely Gulyas, ministrul care conduce biroul premierului, într-o conferință de presă mai devreme miercuri. „Nu există nicio presiune aliată, diplomatică sau chiar prietenească la care Ungaria să nu reziste”, citează Bloomberg.