Sub 3% din români încap în adăposturile de protecție civilă în cazul unui dezastru, se arată în informațiile colectate de Info Sud-Est de la toate inspectoratele pentru situații de urgență din țară.
Pe lângă asta, datelor strânse de la primări arată că, în medie, 4,8% din populația municipiilor-reședință din România ar încăpea în refugii. În București, un procent de 9,28% dintre locuitori și-ar găsi un loc de adăpost.
Alte țări au adăposturi pentru toți locuitorii
În comparație, țări precum Finlanda și Elveția au capacitatea de a-și adăposti aproape toți locuitorii, Danemarca și Suedia aproximativ 80% din populație, iar Germania a început să-și modernizeze adăposturile și să crească bugetul pentru protecția civilă, în urma declanșării războiul din Ucraina.
ISE a realizat o statistică a numerelor buncărelor din țara noastră, capacitatea acestora, ultima reablitare a lor și care dintre primării au alocat bani pentru restabilirea acestora.
În statistica realizată de ISE nu sunt luate în considerare subsolurile de blocuri sau gurile de metrou din Capitală. De asemenea, din cauza datelor furnizate în mod neunitar de primării, ISU și prefecturi, ISE nu a reușit să identifice în fiecare caz câte adăposturi publice și câte private există, iar de aceea în sttistica finală sunt incluse numărul total al adăposturilor existente, publice și private.
Județul Timiș și municipiile Galați, Iași și Timișoara nu au transmis informațiile solicitate sau nici nu au răspuns solicitărilor ISE adresate.
Primăria București a refuzat transmiterea informațiilor cerute și a făcut trimitere la o listă IGSU care nu prezintă, însă, date complete. ISU București-Ilfov a transmis informațiile solicitate.
Procentul de persoane ce pot fi adăpostite în municipiile țării
buncare procentaje sursa: ISE
În municipiile Vaslui, Focșani, Deva și Slobozia sub 1% din populație s-ar putea adăposti în spațiile de protecție civilă, adică în buncăre subterane.
Între municipiile cu 1-2% capacitate se numără Alexandria, Drobeta Turnu Severin, Zalău, Giurgiu, Sf. Gheorghe, Călărași, Alba Iulia, Bistrița, Miercurea Ciuc și Piatra Neamț.
Între cele cu capacitate de 2-3% se află municipiile-reședință Târgu Jiu, Tulcea, Baia Mare, Buzău.
Între municipiile cu 3-4% se află Suceava, Constanța, Arad, Târgu Mureș, Slatina, Râmnicu Vâlcea.
Între municipiile cu 4-5% regăsim municipiile-reședință Oradea, Craiova, Bacău, Cluj-Napoca, Botoșani.
Reșița și Brașov au capacitate puțin peste 5%, Ploiești puțin peste 6%, Brăila și Pitești aproape 7%, iar Târgoviște și Sibiu peste 7%.
București și Satu Mare sunt municipiile cu cele mai multe locuri, având o capacitate între 9% și 11%.
Procentajele pentru județele țării
Județele Ialomița, Sălaj, Vaslui și Vrancea au o capacitate extrem de mică de adăpostire, sub 0,5%.
De asemenea, printre județele cu 0,5-1% capacitate de adăpostire a populației se numără Alba, Călărași, Sibiu, Tulcea și Suceava.
Între 1-2% capacitate se numără județele Mehedinți, Teleorman, Covasna, Hunedoara, Neamț, Mureș, Olt, Maramureș, Botoșani, Harghita, Buzău, Arad, Bistrița Năsăud, Giurgiu, Dâmbovița, Bihor, Bacău, Iași, Vâlcea.
Între 2-3% capacitate se numără județele Gorj, argeș, Constanța, Prahova și Caraș-Severin.
Între 3-4% se află Satu Mare, Galați și Brașov.
Între 4-5% regăsim Brăila, Dolj și Cluj.
Județul Ilfov are capacitatea cea mai mare, de 14,4%.
