Cheltuielile guvernelor pentru subvențiile acordate industriei combustibililor fosili la nivel mondial au înregistrat o creștere semnificativă de 2.000 miliarde de dolari în ultimii doi ani, atingând un nivel record de 7.000 miliarde de dolari în anul 2022, conform estimărilor prezentate de Fondul Monetar Internațional (FMI).
Această ascensiune a costurilor vine în contextul creșterii consumului după perioada pandemiei și a înmulțirii prețurilor la energie, în special ca urmare a evenimentelor precum invazia Rusiei în Ucraina din 2022. Aceste presiuni financiare afectează bugetele naționale, adăugându-se impactului negativ asupra mediului și contribuind la agravarea fenomenului de încălzire globală, subliniată de către FMI.
7,1% reprezintă subvențiile pentru petrol, cărbune și gaze naturale din PIB global
FMI atrage atenția asupra faptului că ,,subvențiile pentru petrol, cărbune și gaze naturale reprezintă echivalentul a 7,1% din Produsul Intern Brut global. Această sumă depășește ceea ce guvernele cheltuiesc anual pentru educație (4,3% din veniturile globale) și constituie aproximativ două treimi din suma alocată îngrijirii sănătății (10,9%)”. Instituția financiară subliniază, de asemenea, că subvențiile implicite – reprezentând costul deteriorărilor mediului generate de poluare și încălzirea globală – constituie cea mai mare parte a acestor costuri și este probabil să crească în continuare în viitor.
Cheltuielile directe cu subvențiile, reprezentând sumele plătite în mod direct de către guverne pentru menținerea prețurilor la electricitate sau benzină la niveluri artificial reduse, au înregistrat o creștere semnificativă, depășind de două ori nivelul din 2020 și atingând acum o cifră alarmantă de 1.300 miliarde de dolari. Această tendință preocupantă atrage atenția asupra necesității de a reevalua și ajusta abordarea subvențiilor în sectorul energetic.
Recent, prețurile energiei au cunoscut o scădere semnificativă, oferind o oportunitate ideală pentru revizuirea politicii de subvenționare. FMI (Fondul Monetar Internațional) argumentează că este momentul propice pentru a renunța la subvenții, având în vedere că acestea au contribuit la distorsionarea pieței, subminând mecanismele naturale de determinare a prețurilor și încurajând utilizarea ineficientă a resurselor energetice.
Costurile includ efecte cum sunt poluarea, degradarea mediului și creșterea încălzirii globale
Instituția exprimă îngrijorare cu privire la costurile implicite asociate subvențiilor, care nu sunt imediat evidente, dar au un impact semnificativ pe termen lung. Aceste costuri includ efecte precum poluarea crescută, degradarea mediului și accelerarea încălzirii globale. Continuarea acordării subvențiilor în această situație ar putea agrava schimbările climatice și ar contrazice obiectivele globale de sustenabilitate.
Tendința crescătoare a costurilor subvențiilor nu poate fi ignorată, având în vedere că aceasta nu face decât să exacerbeze problemele existente. În timp ce prețurile energiei au cunoscut o ușoară atenuare recent, aceasta nu ar trebui să fie considerată o soluție pe termen lung. Este esențial să se adopte măsuri concrete pentru a reduce dependența de subvenții și a promova o piață energetică sănătoasă și sustenabilă.
FMI subliniază importanța acțiunii imediate pentru a reforma politicile de subvenționare în sectorul energetic. Renunțarea graduală la subvenții, în contextul prețurilor reduse ale energiei, poate contribui la restabilirea echilibrului pe piață și la încurajarea unui consum responsabil al resurselor. Acest demers ar avea un impact pozitiv asupra mediului înconjurător și ar sprijini eforturile globale de combatere a schimbărilor climatice.
„Estimăm că renunţarea la costurile implicite şi explicite cu subvenţiile pentru combustibilii fosili ar preveni 1,6 milioane decese premature anual, ar majora veniturile statului cu 4.400 miliarde de dolari şi ar reduce emisiile”, consideră FMI, conform economedia.ro.
