Deşi Suedia este una dintre cele mai dezvoltate ţări europene, ea nu este lipsită de probleme. Redresarea sa economică în urma crizelor mondiale recente nu este atât de rapidă pe cât se preconizase, iar salariile reale şi puterea de cumpărare au scăzut simţitor în rândul cîetăţenilor.
Ministrul de Finanţe nu a ocolit problema: PIB-ul ţării va scădea, chiar mai mult decât fusese prognosticul. Dacă aşteptarea specialiştilor era ca produsul intern brut al Suediei să scadă cu 0,7%, liderul Ministerului Finanţelor a recunoscut că adevărata diminuare ar putea ajunge la 1%. De asemenea, ţara nordică este singura membră a Uniunii Europene al cărei PIB va fi cel mai probabil supus unei scăderi. Comisia Europeană a confirmat aceste previziuni.
Un apel la solidaritate
Ministrul de Finanţe a spus că, deşi situaţia din ţara scandinavă este una sumbră, provocările nu sunt de nedepăşit, iar statul şi cetăţenii vor reuşi împreună să depăşească momentul de impas. El a sugerat de asemenea că Guvernul ar trebui să ia măsuri consistente împotriva inflaţiei. Chiar dacă rata inflaţionistă a scăzut de la 9,4% la 8% din februarie 2023 în martie 2023, această diminuare nu este pe măsura aşteptărilor cetăţenilor şi oficialilor.
„Ne confruntăm cu provocări majore, dar le vom depăși împreună. Mulți oameni se luptă să-și îndeplinească șansele, așa că este important ca Guvernul să lupte împotriva inflației și să îi sprijine pe cei aflați în cele mai dificile circumstanțe”, a declarat ministrul de Finanțe al Suediei, Elisabeth Svantesson.
Opinia experților este că o problemă semnificativă este reprezentată de scăderea puterii de cumpărare.
„Oamenii au o putere de cumpărare mai mică decât au avut-o de câțiva ani… Atât de mulți oameni au probleme cu lucrurile de bază și, de asemenea, își reduc consumul”, a spus Ola Olsson, prodecan al Școlii de Afaceri, Economie și Lege la Universitatea din Göteborg.
În plus, cheltuielile asociate cu locuința creează multe dificultăți suedezilor, în special celor care sunt proprietari. Creșterea costurilor aproape s-a dublat față de 2020, iar dobânda cheie se va afla în continuare pe un trend ascendent în viitorul apropiat, raportează profit.ro.
„După datele [de vineri], menținem că Riksbank va crește dobânda cheie cu 0,50 de puncte procentuale [pe 26 aprilie]”, a declarat Swedbank.
Jens Mangusson, care conduce departamentul de economie al băncii SEB, a declarat următoarele„Gospodăriile sunt presate și vedem că majorările ratelor dobânzilor încă nu au avut efectul complet asupra gospodăriilor”.
Ola Olsson a spus că cetățenii și-au arătat acceptarea și înțelegerea față de faptul că salariile vor scădea în acest an, într-o încercare de a opri tendințele inflaționiste. „A existat o mare acceptare… printre oamenii care lucrează, că trebuie să avem o scădere reală a salariului în acest an, deoarece altfel va fi ca o spirală salariu-preț care poate scăpa de sub control, ceea ce am avut-o în anii șaptezeci”, a spus aceasta.
„Un răsărit fals”?
Deși prețurile la anumite produse au scăzut, chiar mai mult decât s-ar fi așteptat specialiștii în domeniul financiar, ei atenționează că nu este momentul să se bucure încă.
„Suntem destul de surprinși de evoluția neschimbată a prețurilor [la] începutul anului, în cifre neajustate… Aș numi asta un răsărit fals”, a afirmat Gustav Helgesson, analist din partea sistemului de plată Nordea.
”Nu am scăpat încă de probleme”, este concluzia pe care o aduce climatului economic actual. De-a lungul anilor, mai mulți analiști au declarat că sistemul scandinav este unul disfuncțional, iar colapsul este inevitabil.
