De ani de zile, Suedia a fost avertizată că piața imobiliară disfuncțională, afectată de o ofertă insuficientă și menținută pe o poziție ridicată de ratele scăzute și de avantajele fiscale generoase, reprezintă un risc pentru economia țării.
Acum, aceste riscuri devin realitate. Gospodăriile cu credite ipotecare mari își restrâng cheltuielile pe măsură ce ratele dobânzilor cresc, iar constructorii de locuințe renunță la investiții, ceea ce ar putea duce Suedia în recesiune.
Țara nordică va fi singura economie din UE care se va confrunta cu o recesiune totală în acest an. Coroana se tranzacționează la cel mai slab nivel față de euro de la criza financiară mondială încoace, în parte din cauza îngrijorărilor legate de piața imobiliară, ceea ce face mai dificilă sarcina băncii centrale de a limita inflația.
„Nu este vorba că nimeni nu a prevăzut acest lucru”, a declarat guvernatorul Riksbank, Erik Thedeen, la sfârșitul lunii februarie. „Riksbank a avertizat în legătură cu acest lucru… de mult timp. Iar acum este clar că este o problemă”.
După ani de costuri de împrumut ultra-scăzute, pandemia și războiul din Ucraina au servit multor țări un amestec toxic de inflație ridicată și rate ale dobânzii în creștere rapidă. Dar în Suedia, problemele structurale înrădăcinate în piața sa imobiliară amplifică efectele.
Criza locuințelor costisitoare din Suedia
Prețurile locuințelor din Suedia aproape că s-au cvadruplat în ultimii 20 de ani, depășind cu ușurință creșterea salariilor, stimulate de scutirea generoasă de impozit ipotecar, de impozitele imobiliare aproape inexistente și de o piață a închirierilor cu o ofertă limitată din cauza reglementărilor stricte.
Nivelurile de îndatorare sunt printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, la aproximativ 200% din veniturile disponibile, din care o mare parte reprezintă datorii ipotecare. Iar aproximativ 60% dintre suedezi au credite ipotecare cu rată variabilă, ceea ce înseamnă că majorările de rată au un impact imediat asupra majorității gospodăriilor.
Grupul bancar Nordea (NDAFI.HE) se așteaptă ca consumul gospodăriilor să scadă cu aproximativ 2% în 2023, în timp ce Consiliul Național pentru Locuințe se așteaptă ca începerea construcțiilor de locuințe să scadă cu aproximativ 50% în anul următor față de 2021.
Mulți proprietari de locuințe se luptă deja cu rate mai mari ale creditelor ipotecare, alături de creșterea bruscă a prețurilor la alimente și energie, chiar dacă nu s-au resimțit încă toate efectele creșterilor ratelor dobânzilor din ultimul an.
Philippa Logan, o mamă singură cu doi copii, și-a cumpărat apartamentul de 89 de metri pătrați din Ostberga, în sudul Stockholmului, în 2017 și a achitat o parte din ipotecă după ce a divorțat în 2020.
„Cu toate acestea, în ultimele câteva luni, rata dobânzii aproape s-a triplat, ceea ce face ca supraviețuirea să fie aproape inaccesibilă”, a declarat Logan. „Stresul a fost de nedescris”, a mai spus ea, adăugând că a fost nevoită să accepte un loc de muncă în plus pentru a reuși să câștige destui abni cât să își întrețină familia.
Banca centrală se așteaptă la noi creșteri ale ratelor în lunile următoare. Piețele se așteaptă ca costurile de împrumut să atingă un vârf de 4%, de la 3% în prezent. „Prognoza noastră este ca Riksbank să majoreze ratele la 3,75 ca vârf”, a declarat Gustav Helgesson, economist la Nordea. „Cred că la acest nivel suntem foarte aproape de un fel de prag al durerii pentru gospodării”.
Suedia va intra în recesiune
Comisia Europeană se așteaptă ca produsul intern brut al Suediei să se contracte cu aproximativ 1% în acest an, singura țară din blocul de 27 de membri care va înregistra probabil o creștere anuală negativă și va intra în recesiune. Nordea se așteaptă ca PIB-ul să se contracte cu aproximativ 2%.
Prețurile locuințelor au scăzut cu aproximativ 15% de la vârful atins în primăvara anului trecut, o scădere mai mare decât în timpul crizei financiare mondiale. Unele regiuni au înregistrat o scădere de până la 40%, a declarat divizia imobiliară a asigurătorului Lansforsakringar.
În timp ce Suedia nu este singura țară care înregistrează scăderi mari ale prețurilor locuințelor, gospodăriile sale sunt aproape în mod unic sensibile la creșterile dobânzilor, deoarece mai mult de jumătate dintre ele au credite ipotecare cu dobândă variabilă.
În Germania, de exemplu, majoritatea debitorilor au credite ipotecare fixe, iar creșterea ratelor a fost în mare parte ignorată. „Nu, nu avem nicio teamă cu ipotecile”, a declarat Hannah, o profesoară din orașul Bochum, în vestul Germaniei, a cărei ipotecă comună cu partenerul ei este fixă la 0,9%. „Avem 15 ani de rambursat și totul a fost planificat în așa fel încât să putem plăti chiar dacă ratele dobânzilor ar crește”, a spus ea.
În Canada, deși nivelul de îndatorare este ridicat, creditele ipotecare cu rată variabilă reprezintă doar aproximativ o treime din totalul datoriilor ipotecare restante, potrivit Băncii Canadei. În timp ce unii economiști prezic o recesiune ușoară în Canada, grupul de reflecție al OCDE se așteaptă ca economia canadiană să crească în jur de 1,3% în 2023, informează Reuters.
