Curtea de Conturi Europeană (CCE) a demarat o anchetă privind eficiența Comisiei Europene (CE) în privința protejării intereselor financiare ale UE de violarea statului de drept de către statele membre.
CCE va examina măsurile adoptate de CE pentru a se asigura că statele primesc subvenții UE doar atunci când respectă statul de drept.
Evaluarea se va concentra pe politica de coeziune a UE aferentă bugetului pe 2021-2027 (totalizând cam 361 de miliarde de euro) și pe fondul de redresare post-pandemică al blocului, de 800 de miliarde de euro, a afirmat CCE.
Ciupeli neconforme?
„Auditul nostru va determina dacă utilizarea de către Comisie a instrumentelor aflate la dispoziția ei pentru a proteja bugetul UE de violările statului de drept a fost eficientă, în special în cazul finanțărilor de coeziune și redresare”, a declarat Annemie Turtelboom, membra CCE care va superviza auditul.
„Violările statului de drept, așa cum sunt lipsa investigării adecvate a corupției și absența independenței judiciare, pot avea implicații financiare majore în interiorul UE și pot duce la delapidarea banilor europeni la nivelul statelor membre”, a precizat ea.
Un mecanism perfectibil
Anul trecut CE a folosit în premieră un instrument nou, așa-zisul mecanism de condiționare. El îi permite Uniunii să suspende finanțarea unui stat membru dacă există un risc la adresa banilor UE din cauza problemelor cu statul de drept.
În decembrie Consiliul i-a suspendat Ungariei 55% din fondurile de coeziune în virtutea acestui mecanism, din cauza deficiențelor legate de statul de drept.
Dar ancheta nu va cerceta doar cum a folosit CE acest instrument, ci și cum folosește altele disponibile, de exemplu „bornele” atașate planului de redresare, care condiționează eliberarea tranșelor de bani UE.
Auditul va analiza modul în care CE identifică violările statului de drept și în care le evaluează impactul financiar potențial asupra bugetului UE, a declarat pentru EUobserver un purtător de cuvânt al CCE.
Ancheta va cerceta și cum decide CE ce instrument să folosească de la caz la caz pentru protejarea bugetului.
În vizor sunt șase țări, printre care și România
CCE va examina cadrul de lucru intern înființat de CE pentru funcționarea mecanismului condiționării; Curtea se va consulta totodată cu Parlamentul European și cu Consiliul.
CCE se va concentra pe măsurile luate de CE în privința a șase state membre.
Bulgaria și România au fost alese fiindcă la momentul în care se pregătea acest audit ele încă mai erau supuse unei scheme speciale de supraveghere a statului de drept, mecanismul de cooperare și verificare, a declarat CCE pentru EUobserver.
Ungaria și Polonia sunt incluse în audit din cauză că fac obiectul procedurii de sancționare a Articolului 7.
Italia și Grecia au fost selectate din cauză că Consiliul a adoptat referitor la ele unele recomandări privind deficiențe ale statului de drept și ținându-se cont de indicatorii Băncii Mondiale privind statul de drept, frauda și corupția, cât și de volumul fondurilor UE care le-au fost alocate, a declarat CCE.
CCE ar trebui să-și publice raportul special peste un an și ar putea să-i recomande CE măsuri fără obligativitate juridică pentru a „remedia orice vulnerabilitate identificată”.
Dacă raportul CCE va conchide că CE a acționat insuficient, acesta i-ar putea da apă la moară Parlamentului – care menține asupra CE o presiune politică pentru a o determina să aplice mecanismul condiționării.
