Situația grea a o foarte mare dintre români îi pune pe aceștia într-un scenariu destul de pesimist și îngrijorător. Cetățenii din țara noastră care încasează lunar cele mai mici venituri au ajuns, din cauza creșterii prețurilor, să cheltuie peste trei sferturi din acești bani pe ceea ce înseamnă alimente și energie, ceea re reprezintă acum cel mai mare procent din întreaga Uniune Europeană.
În urma acestor date, România rămâne țara din UE cu cea mai mare rată a sărăciei absolute din întreg blocul comunitar de state. Iar situația nu se arată deloc ca fiind pe drumul cel bun, sau cel puțin asta arată datele rezultate dinntr-un raport al celor de la Joint Research Center, instituție din cadrul UE. Raportul mai arată astfel faptul că cetățenii țărilor mai sărace din Europa Centrală și de Est, ce au cele mai mici venituri, cheltuiesc cea mai mare parte a bugetului lor lunar pe ceea ce înseamnă necesități.
Ce se întâmplă în România
Când vine vorba de România, ponderea combinată a cheltuielilor cu alimentele și energia este de 76,4% în prima chintilă de venit (prima chintilă reprezentând astfel grupul de 20% din populație cu cel mai mic venit), informează economedia.ro. Acest procent este cel mai mare din întreagă Uniune Europeană, țării noastre urmându-i Bulgaria, Lituania și Ungaria. În cealaltă extremitate se află cetățenii din Luxemburg, Țările de Jos și Finlanda.
Raportul celor de la Joint Research Center scoate în evidență faptul că gospodăriile românești utilizează cel mai mult electricitate și gaz, iar marea majoritate a consumului este strict pentru întreținerea gospodăriei, iar foarte puțin pentru transport. Raportul mai arată că, din cauza inflației, România va râmâne țara din UE cu cea mai mare rată a sărăciei absolute. Din cauza scumpirilor, sărăcia absolută va crește cu circa 15 puncte procentuale. Creșterea medie a sărăciei la nivelul UE se ridică la 4,4 puncte procentuale, în timp ce scorurile la nivel de țară variază între 0,7 puncte procentuale în Malta și 19,1 puncte procentuale în Ungaria.
Raportul european mai subliniază faprul că au crescut și datoriile la plata facturilor aproape în toată Uniunea Europeană. Doar în România, de exemplu, acestea s-au majorat cu circa 2 puncte procentuale. Grecia, deja pe locul 1 la întârzieri, crește și cel mai puternic. Iar inabilitatea de a menține locuința încălzită în mod adecvat crește tot cu circa 2 puncte procentuale în România. Bulgaria, pe locul 1 în prezent, este cel mai afectată.
La nivel european
Astfel, gospodăriile cu venituri mici lunare din statele membre sărace, unde se încadrează și România, sunt acum într-o situație destul de dificil de gestionat, atât în termeni absoluți, cât și relativi. Cetățenii din aceste state ar fi la momentul de față extrem de vulnerabili la efectele negative ale inflației din prezent.
Această creștere a costului traiului continuă încă de anul trecut, căci din august 2021 s-a putut observa cum acesta a crescut cu 11,1% pe medie în întreaga UE. Valorile variază între 6,7% (în Malta) și 27,5% (în Estonia). La momentul actual, însă, prețurile mari la energie contribuie cel mai mult la creșterea costurilor vieții (43,9% la nivelul UE și până la 62,6% în Țările de Jos în termeni relativi).
Concomitent, impactul costului privind bunurile și serviciile rămâne limitat în majoritatea țărilor din blocul comunitar (cu excepția Luxemburgului și a Maltei). Pe lângă aceste aspecte, se întâlnește și denomenul de inflație în ceea ce privește alimentele. În acest caz, creșterea costului vieții este de 27,5% (în termeni relativi) la nivelul UE. Cu toate acestea, această valoare reprezintă cea mai mare sursă de pierdere a puterii de cumpărare a gospodăriilor în țări precum Bulgaria, Ungaria și Malta.
În România, costul vieții s-a majorat cu circa 15% în medie. Acest fenomen a fost analizat începând din luna august 2021 și până în august 2022. Principalul aport la creșterea costului vieții îl reprezintă în cazul țării noastre alimentele și mai apoi energia.
