Luna aprilie a venit ca un șoc pentru bugetul României, când s-a constat că datoria statului a trecut pentru prima dată de pragul de 600 miliarde de lei. Cu o datorie publică, care se înregistra la final de aprilie, autoritățile desemnau suma de 602,9 miliarde lei, 49,2% din PIB. S-a ajuns în acest punct deoarece Guvernul împrumuta sume exagerate în ultimii ani pentru a finanța deficitul bugetar.
Finanțele au revizuit îndatorarea anunțată pentru luna martie, de la 50,3%, anunțat anterior, la 48,4%, ca urmare a creșterii peste așteptări a valorii PIB nominal. Indicatorul s-a situat la 50,2% din PIB în ianuarie și 50,6% în februarie, relevă date analizate de Profit.ro.
Guvernul nu mai are ca scop prevederile legii responsabilității fiscal-bugetare deoarece, îndatorarea statului a coborât sub 50% din PIB prin revizuirea pentru martie. Această lege spuneau că depășirea pragului de 50% în ceea ce privește îndatorarea, este normal ca Guvernul să prezinte în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei în PIB, urmând ca programul să cuprindă, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public. Însă autoritățile, la vremea aceea în care s-a depășit pragul de 50%, că nu sunt luate în calcul măsuri restrictive. Cum ar fi un exemplu, înghețarea salariilor.
Măsuri prevăzute de Guvern
Ministerul Finanțelor a informat că prevede măsuri de menținere a indicatorului datorie guvernamentală în PIB la un nivel sustenabil. Așadar, Guvernul a prezentat următoarele măsuri privind stimularea creșterii economice, fără referiri la măsuri de înghețare a salariilor în sectorul public: „Intensificarea investițiilor publice în anul 2022, acestea fiind estimate să ajungă la 7,2% din PIB, în creștere de la aproximativ 5% în 2021. Investițiile publice sunt așteptate să aibă un impact pozitiv asupra potențialului de creștere al economiei, mai ales în condițiile unei perspective economice afectate de incertitudini generate de tensiunile geo-politice, creșterea prețurilor produselor energetice, blocajele pe lanțurile de aprovizionare, înăsprirea condițiilor financiare, etc. În plus, România va beneficia considerabil de pe urma mecanismelor de finanțare europene pe care le are la dispoziție. Astfel, în cadrul politicii de Coeziune 2021-2027, România are alocate fonduri europene în valoare de 31,35 miliarde euro, iar prin Mecanismul de redresare și reziliență, are un buget alocat de 29,2 miliarde euro. Implementarea PNRR, va presupune realizarea de reforme și investiții în domenii cheie ale economiei (infrastructură, educație, sănătate, agricultură, mediu și energie), care vor spori considerabil potențialul de creștere sustenabilă, sprijinind digitalizarea economiei și tranziția verde. Guvernul a prioritizat o serie de proiecte investiționale, în funcție de eficiența economică a acestora. Cele mai mari investiții rămase de finanțat ar urma să fie realizate în domeniile transporturi (87%, cu precădere pentru feroviar, metrou și rutier) și sănătate (cca 7%).”
